Regulamentul (UE) 2020/1783 (reformare), care reglementează cooperarea între instanțele din diferite țări ale UE privind obținerea de probe în materie civilă și comercială, prevede un cadru juridic general pentru obținerea de probe în alt stat decât cel în care se află instanța. Acest regulament înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului și intră în vigoare la 1 iulie 2022. Noul regulament clarifică modul de obținere a probelor prin videoconferință sau prin alte tehnologii de comunicații la distanță și stabilește în anexa I formularul N pentru schimbul de informații tehnice relevante. Formularul N se utilizează atât pentru solicitarea obținerii de probe prin videoconferință, cât și pentru răspunsul pozitiv la o astfel de cerere. Cu toate acestea, fiecare țară din UE are propria legislație în acest domeniu de reglementare, astfel încât detaliile procedurii variază în funcție de legea țării care primește o cerere de cooperare.

Pentru a facilita colaborarea autorităților judiciare din diverse țări ale UE și utilizarea pe deplin a videoconferințelor pentru obținerea de probe în altă țară a UE, Rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială (RJE în materie civilă) a elaborat o serie de fișe informative. Acestea oferă informații practice privind normele, procedurile și echipamentele tehnice din diferitele țări ale UE.

Vă rugăm să selectați drapelul unei țări pentru a afla mai multe informații despre măsurile aplicabile în țara respectivă.

Link relevant

Obţinerea de probe - notificări din partea statelor membre și un instrument de căutare pentru a identifica instanța (instanțele) sau autoritatea (autoritățile) competentă (competente)

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Ca urmare a unei modificări aduse Legii nr. 99/1963, Codul de procedură civilă (občanský soudní řád), astfel cum a fost modificată, în vigoare începând cu luna septembrie 2017, utilizarea echipamentului pentru videoconferințe în cadrul procedurilor civile este reglementată în mod direct de legea menționată. Articolul 102a din Codul de procedură civilă prevede în mod expres că o instanță poate îndeplini sarcini prin utilizarea echipamentului pentru videoconferințe la cererea unei părți sau atunci când acest lucru este considerat util. Videoconferința poate fi utilizată în special pentru a permite prezența unei părți sau a unui interpret în cadrul unei audieri sau pentru a audia un martor, un expert sau o parte.

Chestiunea este reglementată în plus la articolul 10a din Instrucțiunea nr. 505/2001 a Ministerului Justiției care instituie regulamentul interior și cel administrativ al instanțelor districtuale, regionale și superioare.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Legea prevede în mod expres audierea martorilor, experților și părților. Cu toate acestea, categoria de persoane nu este limitată în niciun fel în avans; este posibilă asocierea altor persoane la o audiere prin videoconferință, de exemplu a interpreților. Orice restricție privind utilizarea videoconferinței este justificată prin motive de eficiență sau ca urmare a unei cereri din partea unei părți.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există restricții generale în textul legii. Cu toate acestea, o restricție poate rezulta din circumstanțele specifice ale unei cauze (fezabilitate tehnică etc.).

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

În cazul în care președintele completului de judecată (un complet format dintr-un judecător unic) îndeplinește sarcini prin videoconferință, citația trebuie să precizeze, de asemenea, locul și ora videoconferinței. Prin urmare, nu este exclusă utilizarea oricărui spațiu adecvat pentru această sarcină, de exemplu locurile în care se află experții sau martorii (de exemplu, spitale, laboratoare).

Cu toate acestea, este important ca angajații instanțelor care sunt însărcinați cu îndeplinirea unor astfel de sarcini de către președintele completului de judecată (un complet format dintr-un judecător unic) să verifice identitatea persoanei vizate. Se presupune că, în general, o persoană trebuie să fie audiată în instanță, în închisoare sau în unități medicale.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Legea prevede efectuarea unei înregistrări audio-video de fiecare dată când o sarcină este îndeplinită prin videoconferință. În cazul în care este întocmit un proces verbal în paralel cu o înregistrare, persoana vizată nu trebuie să semneze procesul verbal.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Dacă martorul nu vorbește limba în care se desfășoară procedura, acesta are dreptul la un interpret în temeiul articolului 37 alineatul (4) din Legea constituțională nr. 2/1993, Carta drepturilor și libertăților fundamentale (Listina základních práv a svobod). În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, instanța trebuie să numească un interpret pentru orice parte a cărei limbă maternă nu este ceha, ori de câte ori este necesar în cadrul procedurii.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În conformitate cu articolul 18 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța trebuie să ofere părților oportunități egale privind exercitarea drepturilor și trebuie să desemneze un interpret pentru oricare parte a cărei limbă maternă nu este ceha ori de câte ori această nevoie apare în cadrul procedurii.

Prezența unui interpret poate fi asigurată prin intermediul echipamentului pentru videoconferințe. Prin urmare, nu este necesar ca interpretul să fie prezent fizic în același loc ca persoana audiată.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Instanța trebuie să citeze o persoană în conformitate cu articolul 51 din Codul de procedură civilă. Cu excepția cazului în care legea sau legislația specială privind citarea solicită precizări suplimentare, citația trebuie să conțină următoarele informații: denumirea cauzei în care persoana este citată, scopul, locul și momentul începerii procedurii, motivul citării, rolul în care persoana este citată în cadrul procedurii, obligațiile persoanei citate și, dacă este necesar, durata preconizată a procedurii. Atunci când echipamentul pentru videoconferințe este folosit în cadrul unei audieri, persoanele citate sunt informate cu privire la momentul și locul în care trebuie să se prezinte.

Citația poate fi transmisă pe suport de hârtie sau în format electronic și, în cazuri urgente, prin telefon sau fax.

În cazul în care martorul sau expertul urmează să fie audiat prin videoconferință, iar persoana care urmează să fie audiată trebuie să se prezinte într-un loc aflată sub jurisdicția unei instanțe diferite, instanța respectivă va fi responsabilă de citare; instanța solicitantă va solicita celeilalte instanțe să îndeplinească această sarcină. În conformitate cu articolul 115 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, citația trebuie notificată părților într-un mod care să le permită să aibă suficient timp pentru a se pregăti; în general, notificarea trebuie efectuată cu cel puțin 10 zile înainte de data audierii, cu excepția cazului în care a fost organizată o ședință pregătitoare.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Utilizarea unei videoconferințe presupune costuri de transfer de date. Aceste costuri ar trebui acoperite de instanța solicitantă care a inițiat videoconferința.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

În conformitate cu articolul 126 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, orice persoană fizică care nu este parte la procedură trebuie să se prezinte în instanță atunci când este citată și trebuie să dea o depoziție în calitate de martor. Martorul nu poate refuza să depună mărturie decât în cazul în care o astfel de mărturie ar da naștere riscului de urmărire penală a martorului sau a rudelor acestuia. Înaintea audierii, martorii sunt întotdeauna informați cu privire la importanța depoziției lor, la drepturile și obligațiile lor și la consecințele penale ale unei mărturii false.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În temeiul articolului 126 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, instanța are obligația de a verifica identitatea martorului la începutul audierii. Acest lucru se realizează, de obicei, solicitând martorului să prezinte cartea de identitate sau pașaportul.

În cazul în care o audiere se efectuează prin utilizarea echipamentului pentru videoconferințe, un angajat al instanței care este însărcinat cu îndeplinirea acestei sarcini de către președintele completului de judecată (un complet format dintr-un judecător unic) trebuie să verifice identitatea persoanei care urmează să fie audiate prin utilizarea echipamentului pentru videoconferințe. Cu acordul președintelui completului de judecată (unui complet format dintr-un judecător unic), persoana care verifică identitatea în locul în care se află persoana audiată poate fi, de asemenea, un angajat al instanței sau al închisorii sau al instituției de detenție, cu condiția ca persoana respectivă să fie responsabilă cu această sarcină.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În temeiul articolului 104 alineatul (2) din Legea nr. 91/2012 privind dreptul internațional privat, martorii, experții și părțile pot fi audiați sub jurământ – dacă o autoritate dintr-o altă țară solicită aceasta. Pentru martorii și părțile la procedură, jurământul este următorul: „Jur pe onoarea mea că voi răspunde la fiecare întrebare adresată de instanță pe deplin și onest și că nu voi ascunde nimic.” Pentru experți, jurământul este următorul: „Jur pe onoarea mea că opinia pe care o voi exprima va fi în conformitate cu cele mai bune cunoștințe pe care le dețin și cu convingerile mele.” În cazul unui jurământ ulterior, modul de formulare a jurământului va fi modificat în consecință.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Măsurile specifice sunt convenite pe parcursul pregătirii videoconferinței și se bazează pe necesitățile instanțelor solicitante și solicitate.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Măsurile specifice sunt convenite pe parcursul pregătirii videoconferinței și se bazează pe necesitățile instanțelor solicitante și solicitate.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da, există posibilitatea ca probele să fie obținute prin videoconferință. Articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 2020/1783 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (reformare) prevede că instanța solicitantă obține probe prin utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicații, cu condiția ca respectiva tehnologie să fie la dispoziția instanței, iar instanța să considere că utilizarea unei astfel de tehnologii este adecvată în circumstanțele specifice ale cauzei. Instanțele estone dețin echipamentele necesare pentru videoconferințe. În temeiul articolului 15 alineatul (6) din Codul de procedură civilă (Tsiviilkohtumenetluse seadustik, disponibil online aici), prevederile codului se aplică asistenței la obținerea de probe în Estonia pe baza cererilor instanțelor statelor membre ale Uniunii Europene, dacă nu se prevede altfel în Regulamentul (UE) nr. 2020/1783 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (reformare). Potrivit articolului 15 alineatul (5) din cod, dacă nu se prevede altfel prin lege sau printr-un tratat, o instanță estonă oferă asistență judiciară la îndeplinirea unei operațiuni procedurale la cererea unei instanțe străine dacă, în conformitate cu legislația estonă, operațiunea procedurală solicitată intră în competența materială a instanței estone și nu este interzisă prin lege. De asemenea, o operațiune procedurală poate fi îndeplinită în conformitate cu legislația străină, cu condiția ca acest lucru să fie necesar în scopul desfășurării procedurii în statul străin și să nu aducă atingere intereselor părților la procedură. Procesele sau audierile cu participare de la distanță sunt reglementate de articolul 350 din cod. Nu se aplică prevederi sau restricții specifice în ceea ce privește organizarea unei videoconferințe în conformitate cu Regulamentul 2020/1783, inclusiv, în cazul unui proces sau al unei audieri cu participare de la distanță, organizarea unei videoconferințe direct de către instanța solicitantă a unui alt stat membru în temeiul articolului 20 din regulament.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În conformitate cu articolul 350 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, o parte la un proces sau o audiere cu participare de la distanță are posibilitatea de a îndeplini operațiuni procedurale în timp real, adică poate depune mărturie sub jurământ sau, în cazul unei proceduri referitoare la o cerere, mărturie care nu este sub jurământ. În temeiul articolului 350 alineatul (2), martorii sau experții pot fi de asemenea audiați în cadrul unui proces sau al unei audieri cu participare de la distanță.

Cu alte cuvinte, un participant la o procedură poate depune mărturie sub jurământ sau, în cazul unei proceduri referitoare la o cerere, mărturie care nu este sub jurământ prin intermediul unui proces sau al unei audieri cu participare de la distanță, iar un martor sau un expert poate fi de asemenea audiat prin intermediul unui proces sau al unei audieri cu participare de la distanță.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

A se vedea răspunsul la întrebarea precedentă.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Potrivit articolului 350 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, o instanță poate organiza un proces sau o audiere cu participare de la distanță, astfel încât o parte la procedură sau reprezentantul ori consilierul său să se poată afla în alt loc la momentul ședinței de judecată și să îndeplinească operațiunile procedurale în timp real din locul respectiv.

Cu alte cuvinte, o instanță poate organiza un proces sau o audiere cu participare de la distanță în așa fel încât o persoană să nu trebuiască să se afle în sala de judecată în timpul audierii.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, înregistrarea ședințelor de judecată este permisă. Înregistrarea trebuie efectuată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 sau la articolul 42 din Codul de procedură civilă. Tehnologia de audiere de la distanță utilizată în sălile de judecată permite înregistrarea audierilor în temeiul articolului 52 din cod.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Potrivit articolului 32 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, limba de procedură judiciară și de procedură a instanței este limba estonă. Potrivit articolului 32 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, procesele-verbale ale ședințelor de judecată și alte operațiuni procedurale sunt redactate în limba estonă. De asemenea, o instanță poate înregistra în procesul-verbal al unei ședințe de judecată orice mărturie sau declarație depusă într-o limbă străină în limba în care a fost depusă, însoțită de traducerea acesteia în limba estonă, dacă aceasta este necesară pentru prezentarea corespunzătoare a mărturiei sau a declarației. Codul de procedură civilă estonian nu include prevederi specifice referitoare la regimul lingvistic pentru obținerea mărturiilor sau a declarațiilor la cererea unei instanțe dintr-un alt stat membru în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2020/1783 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (reformare).

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Conform articolului 34 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, dacă o parte la o procedură nu este fluentă în limba estonă și nu are un reprezentant în cadrul procedurii, instanța, dacă este posibil, va implica în procedură un interpret, la cererea părții respective sau la inițiativa instanței. Nu este necesară implicarea unui interpret dacă declarațiile părții la procedură pot fi înțelese de instanță și de către celelalte părți. În cazul în care instanța nu poate implica imediat un interpret, aceasta pronunță o decizie prin care solicită părții la procedură care necesită asistență din partea unui interpret să își găsească un interpret sau un reprezentant fluent în limba estonă, într-un interval de timp stabilit de instanță [articolul 34 alineatul (2) din cod)]. Codul de procedură civilă estonian nu include prevederi specifice cu privire la locul în care trebuie să se afle un interpret utilizat pentru obținerea de probe în temeiul regulamentului.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Potrivit articolului 343 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, în vederea înștiințării cu privire la data, ora și locul ședinței de judecată, instanța trimite citații părților la procedură și celorlalte persoane invitate la ședința de judecată. Potrivit articolului 343 alineatul (2) din cod, intervalul de timp dintre data trimiterii citației și data ședinței de judecată trebuie să fie de cel puțin 10 zile. Intervalul poate fi și mai scurt, dacă părțile la procedură își exprimă acordul în acest sens.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Costurile aplicabile pentru obținerea de probe în temeiul Regulamentului 2020/1783 sunt specificate la articolul 22 din regulament. Potrivit articolului 15 alineatul (4) din Codul de procedură civilă, instanța solicitantă nu acoperă costurile operațiunii procedurale. Instanța care îndeplinește operațiunea procedurală informează instanța solicitantă cu privire la costuri, iar respectivele costuri sunt considerate cheltuieli de judecată ale cauzei care face obiectul audierii. Costurile legate de obținerea de probe fiind costuri esențiale pentru procedură, trebuie să fie achitate în conformitate cu articolul 148 alineatul (1) din cod, care prevede că, dacă instanța nu hotărăște altfel, costurile aferente procedurii sunt achitate în avans, în măsura hotărâtă de instanță, de către partea la procedură care a formulat cererea pentru care se aplică respectivele costuri. Dacă o cerere este formulată de ambele părți sau dacă este citat un martor sau un expert ori este desfășurată o inspecție la inițiativa instanței, costurile sunt împărțite în mod egal între părți. Întrucât instanțele dețin echipamente de videoconferință, nu ar trebui să se aplice costuri pentru utilizarea acestora.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Articolul 19 alineatul (2) din regulament este aplicabil în ceea ce privește informarea persoanelor cu privire la faptul că audierea directă de către o instanță solicitantă este voluntară.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Potrivit articolului 347 alineatul (2) punctul 1 din Codul de procedură civilă, la începutul unei ședințe de judecată, instanța constată care dintre persoanele citate sunt prezente la ședință și confirmă identitatea acestora. Codul nu prevede o procedură specifică în ceea ce privește verificarea identității în cadrul unei ședințe de judecată. Instanța are obligația de a confirma identitatea persoanelor citate. În acest scop, verifică, de exemplu, un document de identitate cu fotografie al persoanei citate. Identitatea unei persoane care participă printr-o videoconferință poate fi stabilită, de exemplu, pe baza unei copii a unui document înaintat unei instanțe în prealabil.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Potrivit articolului 269 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, o parte la o procedură trebuie să depună următorul jurământ înainte de a depune mărturie:

„Eu, (numele), jur pe onoarea și pe conștiința mea că voi divulga întregul adevăr cu privire la cauză, fără să ascund, să adaug sau să modific nimic.” Un participant la o procedură depune jurământul verbal și semnează textul jurământului.

În conformitate cu articolul 36 alineatul (1) din cod, o persoană care nu este fluentă în limba estonă trebuie să depună jurământul într-o limbă în care este fluentă; în conformitate cu articolul 36 alineatul (2), se aplică o semnătură pe textul în limba estonă al jurământului, care îi este tradus în mod direct persoanei înainte de a-l semna.

Teza a doua a articolului 262 alineatul (1) din cod prevede că, înainte ca martorul să depună mărturie, instanța trebuie să explice acestuia obligația sa de a spune adevărul, precum și conținutul articolelor 256-259 din cod. Potrivit articolului 303 alineatul (5) din cod, prevederile referitoare la audierea martorilor se aplică și în cazul audierii experților. Orice expert care nu este expert judiciar sau expert privat autorizat este avertizat, înainte de depunerea expertizei, cu privire la consecințele depunerii cu bună știință a unei expertize incorecte, iar expertul confirmă aceasta prin semnarea procesului-verbal al ședinței sau a textului avertismentului. Avertismentul semnat este prezentat instanței împreună cu expertiza.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Conform articolului 350 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, într-o ședință de judecată organizată sub forma unui proces sau a unei audieri cu participare de la distanță, trebuie garantat dreptul fiecărei părți la procedură de a formula pretenții și cereri, precum și opinii cu privire la pretențiile și cererile altor părți la procedură și trebuie îndeplinite celelalte condiții ale ședinței de judecată într-o modalitate sigură din punct de vedere tehnic pe parcursul transmiterii în timp real către instanță a imaginii și a sunetului de la partea la procedură care nu este prezentă în sala de judecată și invers.

Fiecare instanță are un angajat al Centrului de administrare a registrelor și a sistemelor informatice, care lucrează ca specialist IT intern și care asigură funcționarea echipamentelor de videoconferințe, precum și de soluționarea eventualelor probleme tehnice.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Informațiile necesare se găsesc în formularul de cerere. Orice informații suplimentare necesare depind de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze.

Potrivit articolului 32 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, limba de procedură judiciară și de procedură a instanței este limba estonă. Potrivit articolului 32 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, procesele-verbale ale ședințelor de judecată și alte operațiuni procedurale sunt redactate în limba estonă. De asemenea, o instanță poate înregistra în procesul-verbal al unei ședințe de judecată orice mărturie sau declarație depusă într-o limbă străină în limba în care a fost depusă, însoțită de traducerea acesteia în limba estonă, dacă aceasta este necesară pentru prezentarea corespunzătoare a mărturiei sau a declarației. Codul de procedură civilă estonian nu conține prevederi specifice referitoare la regimul lingvistic pentru obținerea mărturiilor sau a declarațiilor, în temeiul Regulamentului (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (reformare).

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da, acest lucru este posibil în ambele cazuri. În temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/1783, obținerea de probe prin videoconferință se efectuează în conformitate cu dreptul intern al instanței solicitate [în Grecia, este vorba de Decretul prezidențial nr. 142/2013 și de articolul 393 alineatul (3) din Codul de procedură civilă], în timp ce, în temeiul articolului 12 alineatul (3), instanța solicitantă poate solicita să se dea curs cererii în conformitate cu o procedură specială prevăzută în dreptul său intern, iar instanța solicitată dă curs cererii în conformitate cu procedura specială, cu excepția cazului în care acest lucru ar fi incompatibil cu dreptul său intern sau a cazului în care nu este în măsură să facă acest lucru din cauza unor dificultăți practice majore.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu, nu există nicio restricție în acest sens. Toți participanții la proceduri pot fi examinați prin videoconferință.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există restricții, cu excepția înregistrării video a videoconferințelor [articolul 2 alineatul (3) din Decretul prezidențial nr. 142/2013].

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Examinarea poate avea loc într-o sală de judecată adaptată corespunzător sau într-un birou al instanței care a fost certificat printr-o decizie a președintelui/președintei instanței care a fost comunicată ministrului justiției sau într-un birou al unei autorități consulare elene din străinătate.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Este permisă înregistrarea audierilor efectuate prin videoconferință, iar înregistrarea este disponibilă ulterior, dar doar cu sunet, nu și cu imagini; procesele-verbale ale videoconferinței sunt păstrate de grefierul instanței sau de autoritatea consulară elenă din străinătate.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) Procedurile se desfășoară în limba greacă și, atunci când este necesar, este prezent și un interpret; (b) Procedurile se desfășoară în limba instanței solicitante, un interpret oferind interpretare simultană în limba greacă.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Fiecare parte asigură găsirea și plata unui interpret, în cazul în care martorul, partea sau expertul care urmează să fie audiat și să depună mărturie prin videoconferință nu știe limba greacă. Interpreții trebuie să se afle în aceeași sală cu judecătorul care desfășoară procedura de videoconferință sau cu șeful autorității consulare elene din străinătate.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În ambele cazuri, detaliile privind desfășurarea audierii sunt stabilite de comun acord între judecătorii instanței solicitante și cei ai instanței solicitate, prin orice mijloace de comunicare adecvate, cum ar fi prin telefon, e-mail sau fax.

Comunicarea privind aspectele practice legate de planificarea și desfășurarea videoconferinței se efectuează de către funcționarii judiciari competenți, tot prin orice mijloace adecvate, sub supravegherea judecătorilor menționați mai sus.

În conformitate cu acordul dintre judecători menționat mai sus, judecătorul instanței solicitate informează persoana care urmează să fie examinată cu privire la data și locul examinării, în conformitate cu dispozițiile legii locului în care are loc audierea și cu suficient timp înainte pentru a permite desfășurarea examinării.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Fiecare parte asigură găsirea și plata unui interpret, în cazul în care martorul, partea sau expertul care urmează să fie audiat și să depună mărturie prin videoconferință nu știe limba greacă. Partea plătește onorariul direct interpretului.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Persoana în cauză este informată în acest sens de către judecătorul competent al instanței solicitate.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Judecătorul care organizează audierea verifică identitatea persoanei care urmează să fie audiată. În scopul stabilirii identității persoanei din sala aflată la distanță, judecătorul este asistat de grefier sau de o persoană aflată în acel loc de la distanță care a fost autorizată de către consul.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Martorul, expertul etc. audiat este întrebat de judecătorul care efectuează audierea dacă dorește să depună un jurământ religios sau civil. Același lucru este valabil și pentru interpreți înainte ca aceștia să își preia atribuțiile în cadrul procedurilor.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Se iau măsuri pentru ca funcționarii judiciari relevanți să fie prezenți înainte și în timpul videoconferinței.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Niciuna.

Ca regulă generală, în cazul în care dreptul intern al statului membru în care se desfășoară procedurile prevede înregistrarea audierilor în materie civilă sau comercială, aceleași norme se aplică audierilor organizate prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță. În acest caz, părțile ar trebui să fie informate cu privire la aceste dispoziții și, după caz, cu privire la posibilitatea de a se opune înregistrării. Înregistrările ar trebui să fie efectuate și stocate în siguranță și ar trebui să se garanteze că acestea nu vor fi difuzate public.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Utilizarea videoconferințelor sau a tehnologiei de comunicare la distanță este opțională. Videoconferințele sunt menite să faciliteze audierile în procedurile civile, comerciale și penale (aceste audieri sunt reglementate de articolul 6 din Regulamentul privind digitalizarea) cu o dimensiune transfrontalieră.

Acestea se pot obține în două moduri.

Norme și regulamente:

• articolul 177 din Codul de procedură civilă (Ley de Enjuiciamiento Civil - LEC), în conformitate cu dispozițiile Legii 29/2015 din 30 iulie 2015 privind cooperarea judiciară internațională în materie civilă;
• articolul 229 din Legea organică privind sistemul judiciar (Ley Orgánica del Poder judicial - LOPJ) în ceea ce privește videoconferințele; Articolul 229 alineatul (3) din LOPJ permite ca luarea declarațiilor, interogatoriul, obținerea de probe, confruntările martorilor, anchetele, rapoartele, ratificarea avizelor experților și procedurile să se desfășoare prin videoconferință, în prezența unui judecător sau în cadrul unei instanțe, părțile având posibilitatea, dacă este cazul, să fie prezente sau să intervină, într-un mod care să garanteze întotdeauna că fiecare parte poate să pună sub semnul întrebării și să contrazică probele celeilalte părți și care să asigure dreptul la apărare în cadrul unei ședințe de judecată publice, cu excepția unor cazuri excepționale.
• Regulamentul 1/2018 privind asistența judiciară internațională și rețelele de cooperare judiciară internațională

Cazurile în care Spania solicită cooperarea din partea unei autorități străine

În astfel de cazuri, în conformitate cu principiul supremației dreptului Uniunii, care acordă prioritate în acest domeniu aplicării normelor Uniunii Europene, a tratatelor și acordurilor internaționale la care Spania este parte, Legea 29/2015 are caracter subsidiar. În domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă, autoritățile spaniole pot coopera cu autoritățile străine. Deși reciprocitatea nu este necesară, guvernul poate să stipuleze, prin decret regal, că autoritățile spaniole nu vor coopera cu autoritățile unui alt stat în cazul în care autoritățile statului respectiv refuză în mod repetat cooperarea sau formulează o interdicție legală privind cooperarea.

Cazurile în care instanțele spaniole sunt abilitate să stabilească o comunicare directă între autoritățile judiciare

În orice caz, se respectă legislația în vigoare în fiecare stat. Comunicarea directă între autoritățile judiciare are loc între instanțele naționale și cele străine, fără intermediar. Aceasta nu afectează și nu compromite independența instanțelor implicate sau drepturile la apărare ale părților.

Instanțele spaniole refuză cererile de cooperare judiciară internațională în materie civilă în cazul în care:

1. obiectul sau scopul activității de cooperare solicitate este contrar ordinii publice;
2. procesul care a stat la baza cererii de cooperare intră în sfera de competență exclusivă a instanțelor spaniole;
3. conținutul actului avut în vedere nu corespunde competențelor instanței spaniole solicitate. După caz, aceasta poate să transmită cererea autorității competente și să informeze autoritatea solicitantă în acest sens;
4. cererea de cooperare internațională nu respectă condițiile în materie de conținut și cerințele minime prevăzute de Legea 29/2015 pentru a fi prelucrată;
5. guvernul stabilește prin decret regal că autoritățile spaniole nu vor coopera cu autoritățile unui alt stat care a refuzat în mod repetat cererile de cooperare sau care interzice prin lege autorităților statului respectiv să efectueze acțiuni de cooperare.

În procedurile civile sau comerciale în care una dintre părți sau reprezentantul acesteia este prezent într-un alt stat membru, autoritatea competentă stabilește participarea părților și a reprezentanților acestora la o audiere prin videoconferință sau prin intermediul altei tehnologii de comunicare la distanță, ținând seama de:

1. disponibilitatea unei astfel de tehnologii;
2. avizul părților la procedură cu privire la utilizarea unei astfel de tehnologii și de
3. caracterul adecvat al utilizării unei astfel de tehnologii în circumstanțele specifice ale cazului.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu există nicio restricție în ceea ce privește intervenția părților la procedură sau a oricărei alte persoane care participă la obținerea probelor, fie în calitate de martor, fie în calitate de expert. Instanța decide cu privire la caracterul adecvat și la informațiile furnizate experților.

Autoritatea competentă care organizează audierea asigură faptul că tehnologia este accesibilă tuturor părților și reprezentanților acestora, inclusiv persoanelor cu handicap.

În cazul în care un copil este implicat în proceduri în materie civilă sau comercială, în special în calitate de parte, în temeiul dreptului intern, copilul ar trebui să poată participa la audiere prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, ținând seama de drepturile sale procedurale. În cazul în care copilul este implicat în procedură în scopul obținerii de probe în materie civilă sau comercială, de exemplu atunci când copilul urmează să fie audiat în calitate de martor, audierea poate avea loc și prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe).

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Restricțiile, care au întotdeauna caracter de excepție și trebuie stabilite printr-o hotărâre judecătorească motivată care să țină seama de proporționalitatea restricției, se aplică în cazul în care obținerea în mod direct a mijloacelor de probă solicitate „contravine principiilor fundamentale de drept din statul său membru” [articolul 19 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2020/1783].

Procedura de inițiere și desfășurare a unei audieri prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță ar trebui să fie reglementată în materie civilă și comercială de dreptul intern al statului membru în care se desfășoară procedurile. Pentru a decide dacă este permisă participarea părților și a reprezentanților acestora la o audiere prin videoconferință, autoritatea competentă ar trebui să aleagă o metodă adecvată pentru examinarea punctelor de vedere ale părților în conformitate cu dreptul procedural național.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Audierea trebuie să aibă loc la instanța unde se desfășoară procedura și în fața căreia se obțin probele în cadrul unei ședințe de judecată publice sau, în cazuri excepționale, în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise. Nu există restricții în ceea ce privește locul în care se află persoana care urmează să participe la procedură prin utilizarea videoconferinței „sau a altei tehnologii de comunicații la distanță, cu condiția ca respectiva tehnologie să fie la dispoziția instanței, iar instanța să considere că utilizarea unei astfel de tehnologii este adecvată în circumstanțele specifice ale cauzei” [ultima parte a articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/1783]. Grefierul (Letrado de la administración de justicia) instanței în fața căreia se desfășoară procedura trebuie să stabilească, în cadrul instanței, identitatea persoanelor care participă la videoconferință, prin comunicarea prealabilă ori prezentarea directă a documentelor sau prin cunoașterea personală.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Desigur. Într-adevăr, interogatoriile trebuie înregistrate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la întrebarea anterioară [ultima parte a articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/1783].

În conformitate cu dispozițiile articolului 147 din LEC, procedurile orale, ședințele de judecată și înfățișările trebuie să fie înregistrate pe un suport adecvat pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și a imaginii. Toate instanțele judecătorești din Spania sunt prevăzute cu echipamente de înregistrare audio-video pentru procese și ședințe de judecată. Înregistrările trebuie să fie arhivate în format DVD de către grefierul instanței. Părțile pot obține o copie a înregistrărilor, pe cheltuială proprie.

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice privind utilizarea videoconferințelor prevăzute în Regulamentele 861/2007, 655/2014 și 2020/1783, procedura de organizare a unei audieri prin videoconferință este reglementată de dreptul intern al statului membru în care are loc audierea.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul în care este implicată o instanță spaniolă, este esențial ca procedurile să se desfășoare și documentele aferente să fie redactate în limba spaniolă, cu excepția cazului în care este acceptată una dintre celelalte limbi oficiale (galiciană, catalană, valenciană și bască) din anumite regiuni ale țării, atunci când persoanele care sunt interogate prin videoconferință cunosc și doresc să folosească aceste limbi.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cauzele civile, pentru a susține procedurile pe baza unor documente corespunzătoare, se poate recurge la servicii de interpretariat atât în timpul procedurii, cât și ulterior; în cazul în care aceste servici nu sunt asigurate de către partea care solicită interpretarea, ele vor fi furnizate de serviciile instanțelor, care au fost transferate către una dintre comunitățile autonome. În alte cazuri, astfel de servicii sunt furnizate de Ministerul Justiției. Costul furnizării acestor servicii poate fi atribuit părții care a fost obligată să suporte cheltuielile de judecată, ținând seama în mod corespunzător de dreptul la asistență juridică gratuită.

Pentru a garanta în mod efectiv caracterul contradictoriu al procedurii, interpretul se poate afla fie la instanță, fie alături de persoana care ia cuvântul în cadrul audierii prin videoconferință.

În toate cazurile, interpretul trebuie să depună un jurământ sau să se angajeze să spună adevărul și să acționeze cu cea mai mare obiectivitate posibilă în îndeplinirea sarcinilor sale.

Conform articolului 22 din Regulamentul (UE) 2020/1783, instanța solicitată poate pretinde rambursarea taxelor sau cheltuielilor, inclusiv a onorariilor interpreților.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Procedura internă pentru interogatoriu în situația prevăzută la articolul 10 din regulament este prevăzută la articolul 301 și următoarele din LEC în ceea ce privește examinarea părților, la articolul 360 și următoarele în ceea ce privește examinarea martorilor și la articolul 335 și următoarele în ceea ce privește elaborarea de rapoarte și prezentarea acestora în vederea interogatoriului și a interogatoriului contradictoriu al experților în cadrul ședințelor de judecată publice.

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice privind utilizarea videoconferințelor prevăzute în Regulamentele 861/2007, 655/2014 și 2020/1783, procedura de organizare a unei audieri prin videoconferință este reglementată de dreptul intern al statului membru în care are loc audierea.

În cazul în care o autoritate solicită participarea unei persoane în scopul obținerii de probe în materie civilă sau comercială, participarea unei astfel de persoane la audiere prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță ar trebui să fie reglementată de Regulamentul privind obținerea de probe.

Videoconferințele sau alte tehnologii de comunicare la distanță utilizate în procedurile în materie civilă, comercială sau penală ar trebui să permită utilizarea interpretării.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

În principiu, videoconferințele sunt gratuite, însă, în cazul în care o parte interesată dorește să obțină o copie a înregistrării, aceasta trebuie să furnizeze un suport adecvat sau să plătească suma corespunzătoare.

Conform articolului 22 din Regulamentul (UE) 2020/1783, instanța solicitată poate pretinde rambursarea taxelor sau cheltuielilor, inclusiv a onorariilor interpreților.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Deoarece acest lucru este realizat sub coordonarea instanței spaniole.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Tehnologia de videoconferință sau de comunicare la distanță ar trebui să permită autorității competente să autentifice identitatea persoanelor care urmează să fie audiate și ar trebui să permită comunicarea vizuală, audio și orală în timpul audierii. Tehnologia utilizată ar trebui să respecte standardele aplicabile pentru protecția datelor cu caracter personal, a confidențialității comunicărilor și a securității datelor, indiferent de tipul de audiere pentru care este utilizată.

Un simplu apel telefonic nu ar trebui considerat o tehnologie adecvată de comunicare de la distanță pentru audierile orale.

Grefierul instanței în fața căreia se desfășoară procedura trebuie să stabilească, în cadrul instanței, identitatea persoanelor care participă la videoconferință, prin comunicarea prealabilă ori prezentarea directă a documentelor sau prin cunoașterea personală.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Este necesar să se facă distincția între următoarele cazuri:

1. Părțile nu au obligația să presteze un jurământ sau să se angajeze să spună adevărul în timpul interogatoriului, deși, în notificarea de verificare, partea vizată trebuie să fie informată că, în cazul în care nu se înfățișează în instanță în mod nejustificat, instanța poate considera faptele în care partea în cauză a fost implicată personal ca fiind confirmate; stabilirea acestor fapte ca fiind certe aduce prejudicii importante părții în cauză.
2. Martori: înainte de a depune mărturie, fiecare martor trebuie să presteze un jurământ sau să se angajeze să spună adevărul; în caz contrar, există riscul ca acestuia să i se aplice sancțiunile stabilite pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauze civile. Instanța informează martorul cu privire la sancțiunile respective în cazul în care martorul nu are cunoștință despre acestea. În cazul martorilor care nu au împlinit încă vârsta pentru a răspunde penal, nu este necesară depunerea jurământului sau angajamentul de a spune adevărul.
3. Experți: atunci când își prezintă avizul, experții trebuie să presteze un jurământ sau să se angajeze să spună adevărul și să declare că au acționat și, după caz, vor acționa cât mai obiectiv posibil, ținând seama atât de factorii care pot favoriza, cât și de cei care pot prejudicia pe oricare dintre părți, precum și că au cunoștință de sancțiunile penale care li se pot aplica în cazul în care nu își îndeplinesc îndatoririle în calitate de experți. Acest jurământ sau angajament este reiterat în cadrul ședinței de judecată, atunci când avizul este supus procedurii contradictorii între părți și instanță.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Pregătirea echipamentului audio-video se realizează în avans. Biroul Judecătorului-șef (Secretaría del Decanato) sau personalul instanței stabilesc data, ora și locul în care se va desfășura videoconferința și asigură participarea personalului necesar pentru realizarea acesteia. De regulă, se efectuează teste prealabile pentru a asigura funcționarea corectă a conexiunilor și a echipamentelor.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Orice informații considerate adecvate pentru a se asigura optimizarea procesului obținerii de probe, prin intermediul formularelor prevăzute în anexă.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Codul de procedura civilă (Zakon o parničnom postupku) [Narodne Novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 53/91, 91/92, 58/93, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 84/08, 123/08, 57/11, 148/11, 25/13, 89/14, 70/19, 80/22 și 155/23; denumit în continuare: „CPC”] stabilește metoda prin care se execută actele de cercetare la distanță în cauzele civile. În temeiul articolului 115 alineatul (3) din CPC, instanța poate dispune ca anumite acte de cercetare să fie executate la distanță prin utilizarea unor dispozitive audiovizuale adecvate și a unei platforme tehnologice de comunicare la distanță. Articolul 115 alineatul (5) din CPC precizează că instanța va decide cu privire la executarea actelor de cercetare la distanță a unui anumit element de probă după ce a obținut observații cu privire la acest aspect din partea părților și a altor participanți care urmează să participe la o audiere care va avea loc la distanță.

Normele privind audierile la distanță (Pravilnik o održavanju ročišta na daljinu) (NN Nr. 154/22; denumite în continuare: normele) stabilesc modalitățile pentru audierile la distanță și pentru executarea actelor de cercetare a unui anumit element de probă utilizând dispozitive audiovizuale și platforme tehnologice adecvate pentru comunicarea la distanță. Cu toate acestea, actele de cercetare pot fi executate prin videoconferință cu participarea instanței numai după ce ministrul responsabil cu afacerile judiciare adoptă o decizie, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Legea de modificare a Codului de procedură civilă (Zakon o izmjenama i dopunama Zakona o parničnom postupku) (NN nr. 80/22) prin care se stabilește că cerințele tehnice pentru înregistrarea vocală a unei audieri au fost îndeplinite de instanțele individuale în cauză.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din norme, termenul „audiere la distanță” (ročište na daljinu) înseamnă o audiere organizată cu participanții la procedură prin utilizarea unui dispozitiv audiovizual și a unei platforme tehnologice pentru comunicarea la distanță. În conformitate cu articolul 5 alineatul (6), termenul „participanți la procedură” (sudionici postupka) înseamnă instanța, părțile, intervenienții, avocații, reprezentanții legali, martorii, experții și alte persoane implicate în procedură.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

În conformitate cu articolul 12 din norme, instanța poate, pe lângă audierea martorilor și a experților, să execute un act de cercetare a unu alt element de probă în cadrul unei audieri la distanță, dacă natura probei permite acest lucru, caz în care părților li se va oferi posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte sau în timpul audierii.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Articolul 7 alineatul (1) din norme prevede că participanții la procedură trebuie să comunice cu instanța dintr-o sală echipată cu o platformă tehnologică de comunicare la distanță de la care pot comunica fără probleme cu ceilalți participanți la procedură. Articolul 7 alineatul (2) prevede că un participant la procedură care, după ce a fost citat să se prezinte la audiere, nu poate participa la audierea la distanță, poate participa la audiere în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, caz în care trebuie să informeze instanța înainte ca audierea să aibă loc.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În temeiul articolului 17 alineatul (3) din Legea de modificare a Codului de procedură civilă (NN nr. 80/22), ministrul responsabil cu afacerile judiciare va adopta o decizie prin care va stabili dacă cerințele tehnice pentru înregistrarea vocală a unei audieri au fost îndeplinite de instanțele individuale în cauză.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Părțile și alți participanți la procedură au dreptul de a utiliza propria lor limbă atunci când participă la audieri și inițiază alte acțiuni procedurale orale în fața instanței. Dacă procedura nu se desfășoară în limba părții sau a altor persoane care intervin în cadrul procedurii, acestora li se va asigura interpretarea în limba lor a afirmațiilor făcute și a documentelor prezentate cu titlul de probe în cadrul audierilor.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Părțile și alți participanți la procedură vor fi informați cu privire la dreptul lor de a urmări procedura orală în fața instanței în propria lor limbă, cu ajutorul unui interpret. Aceștia pot renunța la dreptul lor la interpretare declarând că stăpânesc limba în care se desfășoară procedurile. Se va consemna în procesul-verbal faptul că aceștia au fost informați cu privire la dreptul lor și la declarațiile furnizate de părți și de alți participanți. Interpretarea este asigurată de interpreți. Costurile de interpretare sunt suportate de partea sau participantul în cauză.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În temeiul articolului 114 alineatul (2) din CPC, instanța va cita la audiere în timp util atât părțile, cât și orice altă persoană a cărei prezență este considerată necesară. Citația va fi comunicată părții împreună cu cererea care a condus la audiere, iar aceasta va indica locul, sala și ora audierii. În cazul în care citația nu este comunicată împreună cu cererea, citația va preciza părțile, obiectul litigiului și acțiunea care trebuie întreprinsă în timpul audierii [articolul 114 alineatul (2) din CPC].

În cazul unei audieri la distanță, instanța va preciza, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din norme, în citația la o audiere la distanță:

• ce platformă tehnologică pentru comunicarea la distanță va fi utilizată;
• linkul pentru a accesa platforma tehnologică pentru comunicarea la distanță sau informații privind momentul și modul în care va fi trimis linkul;
• dacă este necesar, orice avertisment legat de platforma tehnologică pentru comunicarea la distanță cu privire la care participanții la proceduri ar trebui să fie informați în mod specific;
• o notificare adresată părților cu privire la faptul că observațiile sau documentele pot fi depuse la audiere în format pdf;
• numărul de telefon sau adresa de e-mail pe care participanții la procedură le pot utiliza pentru a raporta instanței că întâmpină dificultăți tehnice care îi împiedică să participe la audierea la distanță.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Atunci când decide cu privire la cheltuielile de judecată, instanța va obliga partea să ramburseze numai cheltuielile care au fost necesare pentru desfășurarea procedurii. Cheltuielile necesare și cuantumul acestora sunt stabilite de instanță, examinând cu atenție toate împrejurările, ținând seama în special de normele care reglementează procedura preliminară ședinței de judecată principale, care cuprinde observații scrise, o ședință preliminară și o ședință principală.

Atunci când o parte solicită executarea unui act de cercetare, partea solicitantă este obligată să depună în avans, la ordinul instanței, suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor legate de executarea respectivului act de cercetare. Dacă executarea unui act de cercetare este solicitată de cele două părți sau ordonată din oficiu de către instanță, instanța va solicita ambelor părți să depună jumătate din suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor. În cazul în care instanța a dispus ca actul de cercetare să fie executat din oficiu, aceasta poate dispune depunerea sumei doar de către una din părți.

Partea care cade în pretenții în totalitate trebuie să acopere cheltuielile suportate de partea adversă și de intervenientul acesteia în cadrul procedurii. Intervenientul părții căzute în pretenții trebuie să suporte costurile ocazionate de acțiunile sale.

În cazul în care părțile au câștig parțial de cauză, instanța stabilește mai întâi procentul de succes al fiecăreia dintre ele, apoi scade procentul de succes al părții care a obținut un câștig de cauză mai mic din procentul de succes al părții care a obținut un câștig de cauză mai mare, după care stabilește cuantumul costurilor specifice și totale ale părții care a obținut un câștig de cauză mai mare, necesare pentru buna desfășurare a procedurii, și rambursează părții respective partea din aceste costuri totale care corespunde procentului rămas după luarea în considerare a procentelor de succes ale părților în cauză. Proporția succesului în cauză este evaluată pe baza pretențiilor admise, ținând seama, de asemenea, de succesul în furnizarea de probe în sprijinul cererilor.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Martorii primesc o citație scrisă în care se precizează numele persoanei citate, ora și locul de desfășurare, cauza pentru care sunt citați, precum și mențiunea că sunt citați în calitate de martori. În cadrul citației, martorii sunt informați cu privire la consecințele unei absențe nejustificate și cu privire la dreptul lor la rambursarea cheltuielilor efectuate. Judecătorul informează martorii că pot refuza să depună mărturie cu privire la aspectele care le-au fost împărtășite de către partea respectivă în calitatea lor de reprezentant al părții sau care le-au fost mărturisite de către parte sau de către o altă persoană în cadrul confesiunii, precum și cu privire la faptele de care martorul a luat cunoștință în calitate de avocat, medic sau în exercitarea oricărei alte vocații sau activități, în cazul în care există o obligație de a păstra confidențialitatea a ceea ce s-a divulgat în cadrul îndeplinirii vocației sau a activității respective. Mai mult, un martor poate refuza să răspundă la întrebări individuale din motive întemeiate, în special în cazul în care, prin răspunsul la o astfel de întrebare, s-ar expune pe sine sau ar expune o rudă în linie dreaptă de orice grad sau o rudă colaterală până la gradul al treilea, inclusiv soțul/soția sau rude prin alianță până la gradul al doilea – inclusiv în cazul în care căsătoria a încetat – și tutorele sau reprezentantul acestuia, părintele sau copilul adoptat, la o dezonoare gravă, daune materiale grave sau urmărire penală. Judecătorul unic sau președintele completului informează martorul cu privire la faptul că poate refuza să răspundă la întrebările adresate.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Instanța va solicita martorului a cărui audiere a fost propusă în cadrul procedurii probatorii să furnizeze instanței, înainte de audierea la distanță, o copie sau o scanare a cărții sale de identitate sau a unui alt document care atestă identitatea persoanei care urmează să fie audiată sau va stabili identitatea martorului prin alte mijloace, dacă este posibil [articolul 8 alineatul (1) din norme]. În cadrul audierii la distanță, instanța va solicita celorlalți participanți la procedură să furnizeze informațiile necesare pentru identificarea lor și, dacă este necesar, va stabili identitatea acestora în conformitate cu alineatul relevant din acest articolul [articolul 8 alineatul (2) din norme]. Instanța va stabili prin ce mijloace de comunicare trebuie furnizate instanței informațiile menționate la acest articol [articolul 8 alineatul (3) din norme].

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Instanța poate decide ca un martor să depună un jurământ pentru declarațiile furnizate sau ca jurământul să fie depus înainte ca martorul să fie audiat. Jurământul se depune oral și are următorul conținut: „Jur pe onoare că am răspuns sincer la toate întrebările adresate de instanță și că nu am ascuns nicio informație deținută de mine despre obiectul cauzei”. Martorii cu deficiențe de vorbire care pot citi și scrie depun jurământul prin semnarea textului jurământului, în timp ce martorii cu deficiențe de auz depun jurământul citind textul acestuia. În cazul în care martorii cu deficiențe de auz sau de vorbire nu pot citi sau scrie, aceștia depun jurământul cu ajutorul unui interpret. În cazul în care un martor este audiat din nou, acesta nu va depune din nou jurământul, ci i se va aminti jurământul deja depus. Martorii care, la momentul audierii, nu au împlinit vârsta majoratului sau nu sunt în măsură să înțeleagă sensul acesteia nu trebuie să depună jurământ.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Înainte de a programa o audiere la distanță, instanța va examina dacă sunt îndeplinite cerințele tehnice și de altă natură pentru audiere [articolul 11 alineatul (1) din norme]. În cazul în care, după programarea audierii la distanță, dar înainte ca aceasta să aibă loc, se stabilește că audierea nu poate avea loc la ora prevăzută, instanța va amâna audierea și va programa o nouă audiere fie la distanță, fie în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, în funcție de motivele pentru care audierea anterioară nu a avut loc [articolul 11 alineatul (2) din norme]. În acest caz, audierea poate avea loc la ora prevăzută în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, în loc de la distanță, dacă circumstanțele cauzei permit acest lucru [articolul 11 alineatul (3) din norme]. În cazul în care apar dificultăți tehnice în timpul audierii la distanță, instanța va încerca să le soluționeze și să continue audierea. În cazul în care nu este posibilă continuarea audierii cu toți participanții la procedură, ci doar cu o parte dintre aceștia, și dacă acest lucru nu împiedică dezbaterea pentru una din părți, instanța va continua audierea. În caz contrar, instanța va acționa în conformitate cu alineatul (2) al acestui articol [articolul 11 alineatul (4) din norme].

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Instanței solicitante nu i se cer informații suplimentare.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Decretul legislativ nr. 149 din 10 octombrie 2022 a introdus în legislația italiană posibilitatea, în anumite condiții, ca audierile să aibă loc prin conexiuni audiovizuale la distanță (articolul 127-bis din Codul de procedură civilă). În procedurile civile italiene, judecătorul poate dispune o audiere prin videoconferință, la care numai părțile, avocații acestora, procurorul și membrii auxiliari ai instanței trebuie să fie prezenți. Cu toate acestea, în cazul în care martorii trebuie să fie audiați, este obligatoriu ca aceștia să se prezinte în persoană în fața instanței. Prin urmare, videoconferințele nu sunt permise pentru audierea martorilor în fața instanțelor italiene.

Aceasta înseamnă că, atunci când o instanță italiană primește o cerere de obținere de probe în sensul articolului 12 și următoarele din Regulamentul privind obținerea de probe, martorul trebuie să se prezinte întotdeauna în persoană în fața instanței.

Cu toate acestea, în cazul în care instanța italiană procedează la audierea unui martor în cadrul executării unei cereri formulate în sensul articolului 12 și următoarele din regulament, este posibil ca judecătorul solicitant să participe la ședința de judecată prin videoconferință, chiar dacă acest lucru nu este prevăzut în cauzele civile interne, întrucât acestea sunt aranjamente care nu încalcă principiile fundamentale ale ordinii juridice italiene, fără a aduce atingere principiului libertății de alegere a cetățenilor de a fi audiați prin astfel de mijloace (în Italia nefiind posibilă niciun fel de constrângere).

În ceea ce privește diferitele cazuri de obținere a probelor de către autoritatea judiciară a unui alt stat membru, este posibil să se recurgă la videoconferință în conformitate cu dispozițiile articolelor 19 și 20 din regulament, întrucât interdicția de a audia martorii prin videoconferință nu constituie o normă de ordine publică procedurală.

În această privință, procedura aplicată în mod normal constă în faptul că martorul este interogat prin videoconferință de către instanța străină după ce cererea a fost aprobată de autoritatea centrală înființată în cadrul Direcției Generale Afaceri Internaționale și Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției.

Odată ce cererea a fost admisă, instanța străină poate proceda la audierea martorului prin intermediul sistemului de conexiune audiovizuală pe care îl consideră preferabil, fără nicio implicare din partea autorității judiciare italiene. În orice caz, instanța solicitantă trebuie să informeze persoana solicitată să depună mărturie cu privire la faptul că obținerea de probe se desfășoară în mod voluntar și să se abțină de la utilizarea oricăror măsuri coercitive, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) și alineatul (3) din regulament.

În cazul în care autoritatea solicitantă sau persoana solicitată să depună mărturie solicită acest lucru în mod expres, videoconferința poate avea loc la sediul instanței cu utilizarea echipamentelor puse la dispoziție de Departamentul de administrare a penitenciarelor (DAP).

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Vă rugăm să consultați răspunsul la întrebarea 1. Martorii nu pot fi audiați prin videoconferință de către o instanță italiană, deși aceștia pot fi audiați prin videoconferință de către o instanță din străinătate care a solicitat obținerea directă de probe.

De asemenea, părțile și consilierii tehnici pot fi audiați prin videoconferință, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 127-bis din Codul de procedură civilă și la articolul 196-duodecies din dispozițiile de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, inclusiv de către instanțele italiene.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există restricții în ceea ce privește tipul de probe care pot fi obținute prin videoconferință.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Vă rugăm să consultați răspunsul la întrebarea 1. În special, astfel cum s-a menționat mai sus, având în vedere că utilizarea videoconferințelor este permisă numai în cazul probelor directe, alegerea modalităților specifice este lăsată la latitudinea instanței solicitante. Nu există restricții, iar persoana poate fi audiată și de la domiciliul său; cu toate acestea, statul italian poate pune la dispoziție o sală la sediul instanței și echipamentele Departamentului de administrare a penitenciarelor (DAP), atunci când i se solicită în mod expres acest lucru.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Înregistrarea audierilor prin videoconferință nu este, în general, permisă (articolul 196-duodecies din dispozițiile de punere în aplicare a Codului de procedură civilă). Cu toate acestea, în cazul în care este necesară înregistrarea în conformitate cu legislația statului în care are loc procesul, instanța solicitantă poate fi autorizată să înregistreze audierea prin mijloacele aflate la dispoziția sa. Înregistrarea audio a audierilor în domeniul ocupării forței de muncă și al securității sociale este întotdeauna permisă (articolul 422 din Codul de procedură civilă). În cazurile în care instanța străină obține probe în mod direct, este permisă înregistrarea dacă sistemul juridic al autorității solicitante permite acest lucru.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) Instanțele italiene organizează audierile în limba italiană și colectează probe în această limbă; dacă este nevoie de un interpret, acest lucru este posibil, dar costurile sunt suportate de părțile implicate în cauză în statul solicitant;

(b) Instanța din statul solicitant va utiliza limba prevăzută în propriul sistem juridic, cu implicarea unui interpret, dacă este necesar.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

A se vedea punctul 6.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

(a) În cazurile care intră sub incidența articolului 12 și următoarele din regulament, instanța organizează audierea, însă avocatul părții care solicită probele trebuie să ia măsurile necesare pentru citarea martorilor;

(b) În cazurile prevăzute la articolul 19 și următoarele din regulament, părțile trebuie să indice persoana care va fi audiată prin videoconferință, menționând locul, data și ora care urmează să fie stabilite de instanță, modul de conectare și platforma care urmează să fie utilizată. În cazurile în care martorul urmează să fie audiat cu ajutorul echipamentelor Departamentului de administrare a penitenciarelor la sediul instanței, sunt necesare aproximativ 30 de zile pentru a organiza conexiunea. Data trebuie convenită cu biroul Autorității centrale italiene, deoarece depinde de disponibilitatea spațiilor.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Italia nu solicită rambursarea costurilor de furnizare a facilităților de videoconferință. Acestea sunt suportate de Ministerul Justiției.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Obligația de a furniza astfel de informații revine statului solicitant.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În cazul în care videoconferința are loc la un birou judiciar, un grefier va verifica identitatea persoanei.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Instanța din statul solicitant și legislația sa reglementează, de asemenea, modul de depunere a jurământului; nu este impusă modalitatea aplicată în Italia. Potrivit Curții Constituționale Italiene, un martor poate refuza să depună un jurământ religios, dar nu poate refuza să își asume un angajament solemn de a spune adevărul.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

În cazul în care persoana este audiată cu ajutorul echipamentelor puse la dispoziție de Departamentul de administrare a penitenciarelor, departamentul care pune la dispoziție spațiile efectuează teste pentru a verifica compatibilitatea software-ului și a echipamentelor și asigură legătura cu biroul instanței solicitante pentru a verifica dacă conexiunile funcționează.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

În general, dacă formularele au fost completate corect, nu sunt necesare informații suplimentare (inclusiv formularul N și detalii tehnice). În caz contrar, birourile colaborează pentru a rezolva orice probleme sau pentru a obține informații suplimentare.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Probele pot fi obținute prin videoconferință, fie cu participarea instanței din statul membru solicitant, fie direct de către instanța din acel stat membru. Atunci când probele sunt obținute cu participarea instanței de către statul solicitant, se aplică normele de procedură civilă. Odată ce o astfel de cerere a fost primită de grefa instanței, cauza este atribuită unui judecător care acționează în calitate de examinator și care se asigură că procedura de obținere a probelor se desfășoară în conformitate cu normele naționale. Judecătorul va dispune ca martorii să fie citați personal și va stabili o dată specifică pentru înfățișarea persoanei/martorului în instanță.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu există restricții în acest sens, deoarece orice martor poate fi audiat prin videoconferință. Se aplică normele de procedură civilă.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există restricții în ceea ce privește tipul de probe care pot fi obținute prin videoconferință. Se aplică normele de procedură civilă.

Atunci când cererea implică obținerea de probe de către instanța solicitată (articolele 12-14 din regulament), martorul/persoana va trebui să se prezinte în instanță pentru a fi audiat prin videoconferință. Examinarea se desfășoară într-o sală de judecată echipată în mod adecvat pentru videoconferințe și cu profesioniști IT prezenți la fața locului pentru a asigura buna desfășurare a videoconferinței.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Cadrul procedural existent nu permite înregistrarea videoconferinței, dar se păstrează procesele-verbale detaliate ale procedurii.

(a) Audierea unui martor de către instanța solicitantă se face în limba greacă, în prezența unui interpret care va traduce în limba martorului.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Cadrul procedural existent nu permite înregistrarea videoconferinței, dar se păstrează procesele-verbale detaliate ale procedurii.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) Audierea unui martor de către instanța solicitantă se face în limba greacă, în prezența unui interpret care va traduce în limba martorului.

(b) Audierea unui martor direct de instanța solicitantă se face în limba instanței solicitante.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) În cauzele civile, partea care solicită un interpret se asigură, de obicei, că acesta este prezent la audiere și suportă cheltuielile aferente serviciilor de interpretare. Nu există nicio dispoziție cu privire la locul în care ar trebui să se afle interpretul în timpul audierii. Cu toate acestea, în practică, un interpret este prezent în sala de judecată împreună cu restul participanților.

(b) În cazul în care probele sunt obținute direct, instanța solicitantă este responsabilă de găsirea unui interpret.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Atunci când procedura are loc în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul (UE) 2020/1783, detaliile privind desfășurarea videoconferinței, precum și alte acorduri sunt stabilite între judecătorii instanței solicitante și cei ai instanței solicitate înainte de videoconferință. Normele de procedură civilă se aplică în cazul citării persoanei/martorului. Prin urmare, un executor judecătoresc citează persoana cu cel puțin 7 zile înainte de data la care aceasta trebuie să compară în fața instanței. La data specificată, judecătorul de instrucție va oferi persoanei/martorului informații suplimentare cu privire la motivele pentru care a fost citat și va stabili o nouă dată pentru audiere/videoconferință, cu suficient timp înainte.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Utilizarea videoconferinței nu presupune costuri.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Asigurarea primită de la instanța solicitantă.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Atunci când o persoană este citată în fața unei instanțe, aceasta trebuie să se afle în posesia actelor care i-au fost notificate sau comunicate, și anume citația înmânată de executorul judecătoresc în conformitate cu normele de procedură judiciară. În plus, în cazul în care apar îndoieli cu privire la identitatea persoanei/martorului prezent, judecătorul de instrucție poate solicita cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere sau orice document oficial echivalent care să ateste identitatea persoanei.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Înainte de a depune mărturia, judecătorul va întreba martorul dacă dorește să depună jurământ religios sau să facă o declarație solemnă.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Grefa instanței ia toate măsurile necesare pentru a asigura o asistență tehnică adecvată înainte de videoconferință și în timpul acesteia. Profesioniștii IT sunt prezenți pe tot parcursul videoconferinței pentru a asigura buna funcționare a acesteia.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Instanța solicitantă furnizează toate informațiile necesare pentru derularea procedurii. Informațiile suplimentare necesare pot fi furnizate în orice etapă înainte ca videoconferința să aibă loc.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Instanța decide în timp util cu privire la utilizarea videoconferinței de către reprezentanții celeilalte țări, solicitantul fiind contactat individual înainte de începerea videoconferinței.

Judecătorul soluționează toate chestiunile în conformitate cu Codul de procedură civilă (Civilprocesa likums).

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Atât martorii, cât și experții pot fi interogați.

Articolul 108 alineatul (1) din Codul de procedură civilă prevede că martorul poate fi audiat și prin videoconferință, fie din locul unde se află, fie dintr-un loc special amenajat în acest scop.

Articolul 122 din Codul de procedură civilă prevede că un expert poate fi audiat și prin videoconferință, fie din locul unde se află, fie dintr-un loc special amenajat în acest scop.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Instanțele decid în aceste cazuri.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Codul de procedură civilă prevede că videoconferințele se efectuează prin intermediul unei legături video cu locul unde se află persoana în cauză sau cu un loc special echipat în acest scop.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În conformitate cu articolul 61 din Codul de procedură civilă, ședința de judecată se înregistrează în întregime prin mijloace tehnice. Materialul obținut prin înregistrare sonoră sau prin alte mijloace tehnice este inclus în dosarul cauzei și stocat împreună cu acesta sau plasat și stocat în sistemul informatic al instanței.

În ceea ce privește dreptul părților la procedură de a înregistra ședințele de judecată, articolul 152 alineatul (3) din Codul de procedură civilă prevede că procedurile judiciare pot fi consemnate în scris sau în alt mod, cu condiția ca desfășurarea ședinței să nu fie perturbată. Utilizarea fotografiilor, a filmelor sau a materialelor video în cadrul unei ședințe de judecată este posibilă numai cu acordul instanței. Înainte de a se pronunța cu privire la acest aspect, instanța audiază punctul de vedere al părților la procedură.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) În temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul privind obținerea de probe, instanța solicitată execută cererea în conformitate cu legislația sa națională. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, procedura în Letonia se desfășoară în limba oficială.

(b) În cazul în care probele sunt obținute în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe, audierea se desfășoară și în limba oficială, întrucât, în temeiul articolului 689 alineatul (4) din Codul de procedură civilă, instanța care participă la executarea unei cereri de obținere directă a probelor de către o țară străină este cea în a cărei jurisdicție se află sursa probelor care urmează să fie obținute.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Articolul 691 din Codul de procedură civilă. Executarea unei cereri de obținere de probe de către o țară străină în prezența sau cu participarea părților sau a reprezentanților instanței competente din țara străină

(1) Instanța care execută cererea de obținere de probe formulată de o țară străină în temeiul articolului 13 sau 14 din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului notifică reprezentanților instanței competente din țara străină sau părților ori reprezentanților acestora data și locul obținerii probelor, precum și condițiile de participare.

(2) Instanța verifică dacă reprezentanții instanței competente din țara străină sau părțile ori reprezentanții acestora au nevoie de un interpret.

(3) În cazul în care persoanele menționate la alineatul (1) din prezentul articol nu înțeleg limba oficială și nu există dificultăți practice majore, un interpret participă la obținerea de probe, la cererea reprezentanților instanței competente din țara străină sau a părților ori a reprezentanților acestora.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În ambele scenarii, cererea de asistență juridică trebuie prezentată în timp util, de preferat cu cel puțin 60 de zile înainte de videoconferința planificată.

Înaintea videoconferinței planificate, trebuie prevăzut un interval de timp pentru a se testa conexiunea.

O cerere de videoconferință trebuie să indice parametrii tehnici.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Articolul 694 din Codul de procedură civilă. Costuri aferente executării unei cereri de obținere de probe de către o țară străină

(1) În cazurile prevăzute la articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului, o instanță poate solicita instanței competente dintr­o țară străină să plătească un avans din onorariile experților până la executarea cererii de obținere de probe de către țara străină.

(2) În cazurile prevăzute la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului, o instanță poate solicita instanței competente dintr­o țară străină să acopere următoarele costuri până la executarea cererii de obținere de probe din către țara străină:

1) onorariile experților și interpreților;

2) costurile suportate atunci când cererea de obținere de probe depusă de țara străină este executată la cererea autorității competente din țara străină, în conformitate cu procedurile din țara străină;

3) costurile suportate atunci când cererea de obținere de probe depusă de țara străină este executată la cererea autorității competente din țara străină, prin mijloace tehnice.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Țara străină pregătește informațiile relevante pentru persoana în cauză.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Instanța verifică identitatea persoanei în conformitate cu dispozițiile Codul de procedură civilă.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Codul de procedură civilă nu prevede o astfel de procedură. Cu toate acestea, autoritatea competentă dintr-o țară străină poate solicita curții să decidă cu privire la jurământ.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Înainte de data unei videoconferințe și înainte de efectuarea testelor în vederea unei videoconferințe, părțile își comunică reciproc informații privind parametrii tehnici și detaliile privind persoanele lor de contact (persoana aflată în instanță și persoana de la instituția care furnizează asistența tehnică).

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Sunt necesare informații tehnice și detalii privind specificațiile tehnice.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da, ambele proceduri sunt posibile. Majoritatea cererilor adresate Luxemburgului urmăresc interogarea unui martor de către o instanță din statul membru solicitant prin videoconferință.

Nu există dispoziții specifice privind videoconferințele, drept pentru care sunt aplicabile articolele din noul Cod de procedură civilă referitoare la audierea martorilor, la verificările personale efectuate de judecător și la înfățișarea personală a părților. În momentul de față nu există jurisprudență în materie de videoconferințe.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Audierea prin videoconferință poate fi utilizată în cazul martorilor și, în unele situații, al părților și al experților judiciari. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-au depus cereri decât pentru audierea martorilor.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Singura restricție este ca audierea martorilor să aibă loc în mod voluntar. În cazul în care un martor refuză să fie audiat, autoritățile luxemburgheze nu dispun de niciun mijloc pentru a-l obliga să participe la audiere.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Trebuie să fie probe care pot fi obținute la sediile instanțelor dotate cu echipamentul tehnic necesar.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În cazul în care statul solicitant dorește să înregistreze videoconferința, acesta trebuie să obțină consimțământul expres al martorului audiat în Luxemburg. Atunci când acționează în calitate de stat solicitat, Luxemburgul nu înregistrează videoconferințele.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

a) franceză, germană;

b) toate limbile.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Atunci când Luxemburgul acționează în calitate de stat solicitat, instanța luxemburgheză este responsabilă de asigurarea serviciilor unui interpret ori de câte ori acestea sunt necesare pentru a comunica în mod eficient fie cu autoritățile statului solicitant, fie cu persoana care urmează să fie audiată. Interpretul trebuie să fie prezent la instanța care efectuează cercetarea judecătorească.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Autoritățile luxemburgheze, mai precis instanța însărcinată cu cercetarea judecătorească, ia legătura cu autoritățile statului solicitant pentru a conveni asupra datei și orei videoconferinței. Termenul de citare trebuie să fie de cel puțin 15 zile. Autoritățile luxemburgheze sunt responsabile cu convocarea participanților.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Utilizarea videoconferinței și cheltuielile martorilor sunt plătite de statul luxemburghez. Costurile de interpretariat sunt în sarcina statului solicitant.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Persoana este informată cu privire la acest lucru în scrisoarea de convocare și de către judecător, dacă nu și de către grefier, înainte ca videoconferința să aibă loc.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Atunci când Luxemburgul acționează în calitate de stat solicitat, instanța luxemburgheză efectuează un control de identitate prin verificarea actelor de identitate la începutul audierii.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Martorii trebuie să depună un jurământ în care se angajează să spune adevărul. Aceștia sunt informați că riscă o amendă sau pedeapsa cu închisoarea în cazul în care comit mărturie mincinoasă.

Jurământul se depune în fața instanței solicitante.

În ceea ce privește articolul 19, statul solicitant aplică propriile sale condiții. Judecătorul luxemburghez prezent la videoconferință, în calitate de stat solicitat, intervine numai în cazul în care apar probleme.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

În ziua și la ora prevăzută pentru videoconferință, sunt prezenți un judecător, un grefier, un tehnician și, dacă este necesar, un interpret.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Pentru ca videoconferința să aibă loc, trebuie clarificate o serie de aspecte de ordin tehnic. Reușita unei audieri prin videoconferință depinde de o bună pregătire în amonte și de o colaborare eficace între punctele de contact.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Legea CXXX din 2016 privind Codul de procedură civilă (A polgári perrendtartásról szóló 2016. évi CXXX. Törvény, în limba maghiară) (denumit în continuare „Codul de procedură civilă”) prevede posibilitatea ca instanța, fie la propunerea unei părți, fie din proprie inițiativă, să dispună audierea unei părți, a altor participanți la procedurile judiciare, a unui martor sau a unui expert și – cu condiția ca proprietarul articolului care urmează să fie inspectat să nu formuleze obiecții – să desfășoare o inspecție prin intermediul unei rețele de comunicații electronice. O examinare desfășurată prin intermediul unei rețele de comunicații electronice poate fi dispusă în cazul în care este oportună, de exemplu pentru a accelera procedurile, în cazul în care o examinare la locul desemnat pentru desfășurarea audierii ar fi dificil de organizat sau disproporționat de costisitoare, ori dacă este nevoie pentru protejarea unui martor.

Normele privind examinările prin intermediul unei rețele de comunicații electronice figurează la capitolul XLVII din Codul de procedură civilă și în Decretul nr. 19/2017 din 21 decembrie 2017 al ministrului justiției privind utilizarea rețelelor de comunicații electronice în audierile și examinările din acțiunile civile [A polgári eljárásban a tárgyalás, a meghallgatás elektronikus hírközlő hálózat útján történő megtartásáról szóló 19/2017. (XII. 21.) IM rendelet, în limba maghiară] (denumit în continuare „Decretul nr. 19/2017 al ministrului justiției”).

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu există restricții în ceea ce privește persoanele care pot fi audiate prin videoconferință. Această metodă poate fi utilizată pentru audierea părților și a altor participanți la procedurile judiciare, a martorilor, a experților și a proprietarilor articolelor care urmează să fie inspectate.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

O audiere, examinare sau inspecție desfășurată cu ajutorul unei rețele de comunicații electronice poate fi utilizată pentru a audia părțile și alți participanți la procedurile judiciare, precum și martorii și experții sau pentru a efectua o inspecție.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Examinările prin intermediul unei rețele de comunicații electronice pot avea loc la sediul instanței sau al unui alt organism, în săli separate amenajate în acest scop, cu condiția să fie îndeplinite condițiile necesare pentru utilizarea rețelei de comunicații electronice.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În conformitate cu Codul de procedură civilă, instanța poate dispune, în etapa procesului – la cererea oricăreia dintre părți sau din proprie inițiativă – ca procesele-verbale ale audierilor, examinărilor sau inspecțiilor efectuate prin intermediul unei rețele de comunicații electronice să fie pregătite utilizând înregistrări video și audio continue și simultane, dacă se îndeplinesc condițiile tehnice pentru acest lucru.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul cererilor depuse în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul 2020/1783, normele prevăzute de Codul de procedură civilă trebuie aplicate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2). Conform Codului de procedură civilă, procedurile judiciare se derulează în limba maghiară, însă nimeni nu trebuie dezavantajat ca urmare a faptului că nu cunoaște limba maghiară. În cadrul procedurilor judiciare, fiecare persoană are dreptul să se exprime în limba sa maternă sau în limba sa regională sau minoritară, în cazurile în care acest lucru este prevăzut în acordurile internaționale. Dacă este necesar, instanța are obligația de a folosi un interpret. În plus, în temeiul articolului 12 alineatul (3) din Regulamentul 2020/1783, instanța solicitantă poate solicita ca executarea cererii să aibă loc în conformitate cu o procedură specială prevăzută în dreptul său intern. Instanța solicitată execută cererea în conformitate cu procedura specială, cu excepția cazului când această utilizare ar fi incompatibilă cu dreptul intern sau când instanța solicitată nu este în măsură să facă aceasta din cauza unor dificultăți practice majore. Dacă instanța solicitată nu dă curs solicitării ca cererea să fie executată în conformitate cu o procedură specială din unul dintre aceste motive, aceasta informează instanța solicitantă.

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21, obținerea de probe în mod direct se realizează în conformitate cu legislația statului membru al instanței solicitante, conform articolului 19 alineatul (8) din Regulamentul 2020/1783.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 12-14, dacă este necesar să se asigure folosirea limbii materne sau a unei limbi regionale sau minoritare a unei părți, instanța căreia i-a fost adresată cererea are obligația de a recurge la un interpret.

Codul de procedură civilă nu cuprinde nicio dispoziție specifică referitoare la locul exact unde ar trebui să se afle interpretul în cazul unei examinări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice. Acesta prevede, însă, că interpretul trebuie să se găsească în spațiile amenajate pentru astfel de examinări. În temeiul Decretului nr. 19/2017 al ministrului justiției, interpretul trebuie să fie vizibil în înregistrarea transmisă.

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21, instanța solicitantă este ajutată, la cerere, să găsească un interpret, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2).

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Dispoziția de organizare a unei examinări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice este notificată sau comunicată persoanelor citate în același timp cu convocarea pentru audiere, examinare sau inspecție. Dispoziția de organizare a unei examinări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice este trimisă de instanță fără întârziere instanței sau unui alt organism care furnizează instalațiile speciale pentru examinarea prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.

Codul de procedură civilă nu conține dispoziții speciale privind citațiile la examinări desfășurate prin intermediul unei rețele de comunicații electronice. Citația pentru participarea la o audiere trebuie trimisă astfel încât avizul de confirmare a faptului că aceasta a fost notificată sau comunicată în conformitate cu legea să poată fi returnat instanței înainte de data audierii.

Prima audiere trebuie să fie programată astfel încât să se asigure că citația este notificată părților, ca regulă generală, cu cel puțin cincisprezece zile înainte de data audierii. Instanța poate să reducă acest termen în cazuri urgente.

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21, se aplică dispozițiile articolului 19 alineatele (4) și (8).

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Costurile diferă și trebuie să fie plătite (printr-un depozit sau un avans) de către instanța solicitantă, în cazul în care instanța solicitată solicită acest lucru. Obligația părților de a suporta aceste onorarii sau cheltuieli este reglementată de legislația statului membru al instanței solicitante.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

În temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul 2020/1783, instanța solicitantă trebuie să informeze persoana în cauză că participarea la examinare este voluntară. În temeiul Secțiunii 80 alineatul (6) litera (a) punctul (aa) din Legea XXVIII din 2017 privind dreptul internațional privat (A nemzetközi magánjogról szóló 2017. évi XXVIII. Törvény, în limba maghiară), instanța maghiară implicată în organizarea videoconferinței trebuie, de asemenea, să informeze martorul care urmează să fie audiat că participarea sa este voluntară.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Identitatea persoanei care urmează să fie audiată prin intermediul unei rețele de comunicații cu circuit închis este verificată pe baza următoarelor elemente:

• informațiile furnizate de persoana în cauză în vederea verificării identității și a adresei acesteia și
• prezentarea prin intermediul unor mijloace tehnice prevăzute prin lege a documentului oficial de identificare sau a permisului de ședere al persoanei respective.

În cazul în care instanța a dispus tratamentul confidențial al datelor unui martor, trebuie să se garanteze că, în cursul prezentării documentului oficial de identificare sau a permisului de ședere al martorului prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute de lege, că numai președintele sau grefierul, în cazul în care examinarea sau inspecția este efectuată de acesta, poate vedea acest document.

Instanța utilizează, de asemenea, mijloace electronice sau căutări directe în bazele de date pentru a confirma că:

• informațiile furnizate de persoana care urmează să fie audiată, în vederea verificării identității și a adresei acesteia, corespund cu evidențele existente și
• documentul oficial care permite identificarea și permisul de ședere prezentate de persoana care urmează să fie audiată, ca dovadă a identității, sunt valabile și corespund cu evidențele existente.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Codul de procedură civilă nu prevede declarații sub jurământ în cadrul procedurilor judiciare.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Codul de procedură civilă prevede prezența unei persoane responsabile pentru asigurarea funcționării și a operării echipamentelor tehnice necesare pentru examinările realizate prin intermediul unei rețele de comunicații electronice în spațiile specifice.

Operatorul trebuie să se asigure, înainte de începerea ședinței, că echipamentul tehnic pentru examinare este complet funcțional. Dacă există vreun obstacol în calea funcționării normale a echipamentului, operatorul raportează fără întârziere problema judecătorului prezent la locul desemnat pentru desfășurarea audierii și asigură remedierea problemei. Problema și măsurile luate sunt apoi raportate în scris superiorului ierarhic al operatorului. Examinarea prin intermediul unei rețele de comunicații electronice nu poate fi începută sau continuată până când problema nu a fost remediată. Etapa procedurală în desfășurare atunci când s-a produs problema sau funcționarea necorespunzătoare a echipamentului tehnic utilizat pentru examinarea prin intermediul unei rețele de comunicații electronice trebuie repetată, dacă este necesar.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

În general, nu sunt necesare informații suplimentare.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Probele persoanelor audiate prin videoconferință pot fi obținute direct de către instanța judecătorească a statului membru solicitant în baza cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe. Autoritatea competentă poate însărcina o instanță malteză să participe la obținerea de probe în temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul privind obținerea de probe. În astfel de cazuri, instanța malteză poate numi un asistent judiciar în acest scop, în conformitate cu articolul 97A alineatul (3) din Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză).

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe, instanța solicitată poate, la discreția sa exclusivă, să permită obținerea de probe prin videoconferință, sub rezerva oricăror condiții și instrucțiuni pe care le consideră necesare. Acest lucru este reglementat de articolul 622B alineatul (2) din Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză). În conformitate cu această dispoziție, instanța solicitată poate dispune, de asemenea, ca obținerea de probe prin videoconferință să se realizeze cu participarea instanței solicitante, după caz.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu, nu există nicio restricție în acest sens. Martorii, experții și părțile pot fi audiați prin videoconferință, cu excepția cazului în care o astfel de audiere ar contraveni principiilor fundamentale ale dreptului intern. Se aplică aceleași norme privind competența martorilor, indiferent dacă martorii sunt audiați în persoană sau prin videoconferință.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există nicio restricție în acest sens, cu condiția ca cererea de obținere a probelor să nu contravină principiilor fundamentale ale dreptului intern.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Articolul 622B alineatul (2) din Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză) lasă la latitudinea instanței solicitate să stabilească locul în care urmează să se desfășoare audierea prin videoconferință. În practică, videoconferința este adesea organizată în clădirea instanței.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, înregistrarea audio sau video a oricăror probe este permisă utilizând sistemul de înregistrare existent la instanțe, în conformitate cu articolul 622B alineatul (1) din Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză).

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe, audierea trebuie să se desfășoare în limba malteză sau în limba engleză, după caz, în conformitate cu articolul 2 din Legea privind procedurile judiciare (utilizarea limbii engleze) (capitolul 189 din legislația malteză). În cazul în care persoana care depune mărturie nu înțelege nici limba malteză, nici limba engleză, instanța solicitată poate numi un interpret.

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe, limba de audiere depinde de măsura în care probele trebuie obținute cu participarea unei instanțe malteze sau a unui asistent judiciar numit (a se vedea întrebarea 1).

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe, interpreții sunt numiți de instanța solicitată în conformitate cu articolul 596 din Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză). Interpreții sunt numiți pe cheltuiala provizorie a părții care prezintă martorul. Interpreții trebuie să se afle în locul în care instanța solicitată dispune efectuarea audierii (a se vedea întrebarea 4).

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe, instanței solicitante îi revine sarcina de a numi interpreți și de a decide unde ar trebui să se afle aceștia.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe, persoana care urmează să fie audiată este citată, prin intermediul unei citații, să se înfățișeze la data, ora și locul indicate în citație. Citația ar trebui să fie emisă cu cel puțin o lună înainte de audiere, pentru a acorda suficient timp în vederea comunicării citației către persoana care urmează să fie audiată.

În cazul cererilor formulate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe, persoana care urmează să fie audiată poate fi informată direct de către instanța solicitantă cu privire la data, ora și locul audierii. În mod alternativ, persoana care urmează să fie audiată este informată de către autoritatea competentă cu privire la data, ora și locul audierii, prin e-mail sau prin telefon. În acest scop, instanța solicitată ar trebui să furnizeze datele de contact necesare ale persoanei care urmează să fie audiată.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Utilizarea videoconferinței este gratuită.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

În astfel de cazuri, instanței solicitante îi revine, în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul privind obținerea de probe, sarcina de a se asigura, înainte de depunerea cererii sale pentru obținerea directă de probe, că obținerea probelor se realizează în mod voluntar.

În cazul în care instanța solicitantă nu poate furniza datele de contact ale persoanei care urmează să fie audiată (astfel cum se menționează la întrebarea 8), acest lucru este considerat, în general, un indiciu al faptului că nu a fost respectată cerința prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind obținerea de probe, cu excepția cazului în care pot fi identificate alte mijloace de verificare a respectării acestei dispoziții prin cooperarea reciprocă a instanței solicitante și a celei solicitate sau a autorităților competente.

În plus, în cazul în care o instanță malteză sau un asistent judiciar a fost desemnat să participe la audiere în temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul privind obținerea de probe, instanța sau asistentul judiciar, după caz, poate informa direct persoana care urmează să fie audiată cu privire la caracterul voluntar al obținerii de probe.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În cazul în care se formulează o cerere în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe, instanța solicitată stabilește identitatea persoanei care urmează să fie audiată și o verifică, dacă este necesar, pe baza cărții de identitate sau a pașaportului persoanei respective. În practică, se întâmplă adesea ca prima întrebare adresată unui martor să fie legată de menționarea numelui său sub jurământ.

În cazul în care se formulează o cerere în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe, instanței solicitante îi revine sarcina de a verifica identitatea persoanei care urmează să fie audiată.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În general, în temeiul dreptului intern, depunerea unui jurământ înainte de depunerea mărturiei este reglementată de Codul de organizare și de procedură civilă (capitolul 12 din legislația malteză). Un martor care este de confesiune romano-catolică trebuie să depună jurământul în conformitate cu tradiția celor care aderă la această confesiune; iar un martor care nu este de această confesiune trebuie să depună jurământul în maniera pe care o consideră cea mai obligatorie pentru conștiința sa. Martorii jură că spun adevărul, tot adevărul și numai adevărul.

Totuși, nu există cerințe naționale privind depunerea jurământului, aplicabile în cazurile de obținere directă de probe în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe. Este de competența instanței solicitante să organizeze depunerea jurământului în conformitate cu legislația statului membru al instanței solicitante.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Persoana de contact relevantă este:

Nathalie Cutajar, grefier principal

Număr de contact: + 356 25902346

nathalie.cutajar@courtservices.mt

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Înainte de data audierii, instanței solicitante îi sunt solicitate următoarele informații:

1. fusul orar;
2. data și ora efectuării testării;
3. adresa IP fixă;
4. detalii cu privire la persoana de contact pentru aspecte tehnice.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Codul de procedură civilă olandez nu conține nicio normă generală în această privință. Cu toate acestea, videoconferința nu este exclusă, aceasta fiind posibilă, de asemenea, în astfel de cazuri în temeiul legislației în vigoare.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În cazul în care o persoană poate face obiectul unei audieri în temeiul Codului de procedură civilă, este posibil, în principiu, ca audierea respectivă să fie efectuată, de asemenea, prin videoconferință. Codul de procedură civilă nu conține nicio dispoziție specifică în această privință.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu există norme referitoare la restricții specifice. Se aplică normele naționale din Codul de procedură civilă.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Nu există norme specifice în ceea ce privește audierea prin videoconferință. Se aplică normele naționale din Codul de procedură civilă. Norma prevede faptul că persoanele trebuie audiate în instanță. Se poate proceda altfel în cazul în care un martor nu se poate prezenta în instanță din motive de boală sau din orice alte motive [articolul 175 din Codul de procedură civilă (Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering)].

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În cazul în care audierea unui martor de către instanța olandeză se desfășoară prin videoconferință, aceasta este considerată o difuzare în direct a unei audieri normale. În temeiul legislației, audierea martorilor de către judecătorul de instrucție face obiectul unui proces-verbal. Nu există nicio normă derogatorie pentru audierea prin videoconferință, prin urmare, se menține, de asemenea, obligația raportării prin intermediul unui proces-verbal. Legislația nu exclude o eventuală înregistrare de imagini sau de sunete în plus față de procesul-verbal, însă această înregistrare în sine nu trebuie să se substituie procesului-verbal.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul în care instanța solicitată se află în Țările de Jos, audierea se va desfășura în limba neerlandeză. Nu există nicio normă specifică aplicabilă în acest sens. Cu toate acestea, legislația introductivă olandeză conține o normă conform căreia o autoritate competentă poate impune condițiile pe care aceasta le consideră utile sau necesare, conform procedurilor legale, pentru îndeplinirea directă a unui act de cercetare.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Codul de procedură civilă olandez nu prevede nicio normă specifică referitoare la asistența unui interpret. În Țările de Jos, părțile trebuie, în principiu, să-și asigure un interpret în cauzele civile.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Legislația introductivă olandeză prevede că instanța solicitată poate stabili care dintre părți este responsabilă de convocare în urma unei cereri de obținere de probe.

Convocările care nu sunt efectuate de una dintre părți sunt efectuate de grefierul instanței solicitate. În conformitate cu Codul de procedură civilă olandez, martorii trebuie să fie informați cu cel puțin o săptămână (conform legislației viitoare, cu cel puțin zece zile) înainte de audiere.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Costurile legate de forma specifică și costurile tehnologiilor de comunicare nu sunt suportate de către părți. În conformitate cu dreptul olandez, aceste costuri nu sunt transferate. Acestea sunt suportate de către stat și poate fi solicitată o rambursare în temeiul articolului 18 alineatul (2) și al articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1206/2001.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

În temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1206/2001, atunci când îndeplinirea directă a actului de cercetare implică audierea unei persoane, instanța solicitantă informează persoana respectivă că audierea va avea loc pe bază voluntară. Nu este aplicabilă nicio cerință suplimentară în această privință.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă olandez, această verificare este efectuată de instanță (articolul 177 din Codul de procedură civilă).

Aceasta întreabă martorii care este numele, prenumele, vârsta, profesia și domiciliul sau locul de reședință al acestora. De asemenea, aceștia vor fi întrebați cu privire la relația cu părțile (grad de rudenie, relație profesională).

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă olandez, instanța solicită depunerea jurământului înainte de audiere. Martorii se angajează să spună adevărul și numai adevărul. Cei care, în mod intenționat, nu spun adevărul, se fac vinovați de sperjur. Îndeplinirea directă a actului de cercetare se efectuează în conformitate cu dreptul statului solicitant.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Solicitările de asistență judiciară reciprocă internațională în cadrul cărora se recurge la videoconferință sunt soluționate în colaborare cu specialiștii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor din cadrul instanței din Țările de Jos (SPIRIT). Aceștia pun în aplicare modalitățile tehnice și logistice.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Aceste informații pot fi solicitate prin intermediul autorității competente.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Obținerea de probe prin videoconferință - Austria

În toate locațiile care dispun de echipamente pentru videoconferințe deținute de Ministerul Justiției, un angajat este responsabil de întreținerea echipamentului pentru videoconferință. Persoana respectivă poate să opereze echipamentul pentru videoconferință și să facă ajustări minore în ceea ce privește setările. Toate echipamentele pentru videoconferință sunt conectate la o unitate centrală în cadrul departamentului informatic al Ministerului Federal al Justiției (BMJ – Bundesministerium für Justiz). De acolo, administratorii echipamentelor de tehnologia informației pot ajusta toate sistemele de videoconferință localizate în Austria.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Ambele tipuri de obținere de probe prin intermediul videoconferinței sunt posibile și permise în Austria. Dreptul procedural civil austriac este reglementat de Codul de procedură civilă (ZPO – Zivilprozessordnung) în ceea ce privește procedurile contencioase și de Legea privind procedurile necontencioase (AußStrG – Außerstreitgesetz) în ceea ce privește procedurile necontencioase. Dispozițiile referitoare la obținerea de probe se regăsesc în Codul de procedură civilă (articolele 266-389) și în Legea privind procedurile necontencioase (articolul 16, articolul 20 și articolele 31-35, cu trimitere parțială la Codul de procedură civilă), precum și în dispozițiile individuale care reglementează anumite tipuri de proceduri, de exemplu articolul 85 privind obligația de participare la procedurile privind paternitatea. Procedurile naționale relevante și normele juridice sunt descrise în detaliu în răspunsurile la următoarele întrebări și în fișa informativă „Obținerea probelor - Austria”.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În conformitate cu articolul 277 din Codul de procedură civilă (procedurile contencioase) și cu articolul 35 din Legea privind procedurile necontencioase coroborat cu articolul 277 din Codul de procedură civilă (procedurile necontencioase), videoconferința poate fi utilizată pentru obținerea de probe și, prin urmare, inclusiv pentru audierea părților și a martorilor și pentru depozițiile martorilor experți.

Articolul 3 din prima Lege de însoțire a COVID-19 în materie de justiție (BGBl I 16/2020, astfel cum a fost modificată prin BGBl I 224/2022) a introdus pentru prima dată posibilitatea ca în cadrul procedurilor civile să se organizeze, cu acordul părților, ședințe de judecată și audieri fără prezența fizică a părților sau a reprezentanților acestora, utilizând mijloace tehnice de comunicare adecvate pentru transmiterea de cuvinte și imagini și, în acest mod, să se obțină probe în cadrul sau în afara ședinței, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 277 din Codul de procedură civilă, și să se permită să participe la ședință persoanelor care trebuie să asiste la aceasta.

Introducerea acestei dispoziții s-a datorat pandemiei, cu scopul de a reduce la strictul necesar contactele personale între persoane și de a evita contactul direct în timpul ședințelor de judecată între persoane care, în majoritatea cazurilor, nu s-ar întâlni altminteri unele cu altele.

Legea federală privind măsurile de însoțire referitoare la COVID-19 în domeniul justiției (BGBI I 16/2020, astfel cum a fost modificată prin BGBI I 224/2022) expiră la 30 iunie 2023.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

În conformitate cu articolul 277 din Codul de procedură civilă (proceduri contencioase) și cu articolul 35 din Legea privind procedurile necontencioase coroborat cu articolul 277 din Codul de procedură civilă (proceduri necontencioase), videoconferința poate fi utilizată pentru obținerea de probe. Cu toate acestea, impedimente factuale ar putea face imposibil acest lucru, de exemplu atunci când în procesul obținerii de probe trebuie utilizate certificate sau inspecția vizuală.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Orice persoană poate fi citată de instanța locală și audiată la sediul acesteia prin videoconferință. Toate instanțele, parchetele și penitenciarele din Austria sunt echipate cu cel puțin un sistem de videoconferință.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

În materie civilă, nu există în legislația austriacă dispoziții generale privind protecția datelor cu caracter personal la înregistrarea audierilor prin videoconferință. Prin urmare, pentru înregistrare este necesar acordul tuturor persoanelor implicate în videoconferință. Este vorba aici despre obținerea indirectă de probe care, în temeiul articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2020/1783 privind obținerea de probe (denumit în continuare „regulamentul”), trebuie să fie efectuată în conformitate cu legislația statului solicitat.

Cu toate acestea, o cerere de obținere directă de probe se formulează în principiu în conformitate cu legislația statului solicitant [articolul 19 alineatul (8) din regulament]. În cazul în care legislația respectivă prevede înregistrarea videoconferințelor fără acordul persoanelor în cauză, acest lucru este admisibil din punctul de vedere al Austriei.

În principiu, audierile realizate prin intermediul videoconferinței pot fi înregistrate prin toate sistemele de videoconferință. În locațiile în care procedurile judiciare sunt în general înregistrate (în multe instanțe penale), echipamentele tehnice existente pot fi utilizate pentru a înregistra audierea prin videoconferință. Audierea poate fi înregistrată în oricare alte locații prin simpla instalare a unui suport de stocare relevant.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) În temeiul articolului 12 alineatul (2) din regulament, probele trebuie obținute în conformitate cu legislația statului solicitat. Prin urmare, audierea trebuie să fie efectuată în limba germană (în unele instanțe austriece sunt admise, de asemenea, limbile croată, slovenă și maghiară). Instanța solicitantă poate cere utilizarea limbii sale oficiale (sau a oricărei alte limbi) ca parte a unei proceduri speciale pentru executarea cererii sale de obținere de probe. Cu toate acestea, instanța solicitată poate refuza cererea, de exemplu dacă îndeplinirea acesteia nu este posibilă ca urmare a unor dificultăți practice majore [articolul 12 alineatul (3) din regulament].

(b) În temeiul articolului 19 alineatul (8) din regulament, instanța solicitantă trebuie să efectueze obținerea directă de probe în principiu în conformitate cu legislația propriului stat membru și, prin urmare, în una dintre limbile oficiale admise de legislația respectivă. Cu toate acestea, în calitate de stat membru solicitat, Austria are dreptul, în temeiul articolului 19 alineatul (4), să solicite utilizarea limbii sale oficiale ca o condiție pentru obținerea de probe.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În ceea ce privește obținerea indirectă de probe, indiferent de orice rambursare efectuată în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din regulament, responsabilitatea pentru asigurarea interpreților revine, în primul rând, instanței solicitate. Cu toate acestea, instanțele implicate ar trebui să coopereze într-un mod constructiv (la fel ca în alte domenii).

În ceea ce privește obținerea directă de probe, în conformitate cu articolul 20 din regulament, responsabilitatea pentru asigurarea interpreților revine, în primul rând, instanței solicitante. Cu toate acestea, articolul 20 alineatul (2) prevede o obligație de asistență din partea statului membru solicitat.

Decizia privind statul din care trebuie să provină interpreții și locul în care trebuie să fie prezenți aceștia trebuie luată pe baza a ceea ce este adecvat în respectivul caz particular.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În Austria, persoana care urmează să fie audiată este citată la o audiere prin videoconferință în același mod și respectând aceleași termene de notificare care s-ar aplica în cazul în care aceasta ar fi chemată în fața instanței care instrumentează cauza.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Nu există tarife pentru apeluri în cazul utilizării videoconferințelor prin intermediul protocolului internet (IP). Pentru videoconferințele realizate prin ISDN, apelanții vor suporta tarifele, la fel ca în cazul unui apel telefonic. Aceste tarife variază în funcție de locația instalației către care se realizează apelul.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Aceasta ține, în principal, de responsabilitatea instanței solicitante care are obligațiile prevăzute la articolul 19 alineatul (2) din regulament și care, în majoritatea cazurilor, este cea care invită persoanele în cauză să participe la videoconferință. În cazul în care autoritatea centrală austriacă sau o instanță austriacă observă că este posibil ca articolul 19 alineatul (2) din regulament să fi fost încălcat pe parcursul pregătirii sau al derulării obținerii directe de probe, autoritatea sau instanța trebuie, în cooperare cu instanța solicitantă, să asigure conformitatea cu această dispoziție în mod corespunzător. Angajații instanțelor din Austria sunt instruiți cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 și, de asemenea, au acces la Ghidul european privind utilizarea videoconferințelor în cadrul procedurilor transfrontaliere prin intermediul rețelei intranet a Ministerului Justiției.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Identitatea persoanei este verificată, de asemenea, ca parte a audierii [articolul 340 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Dispozițiile referitoare la depunerea jurământului pentru părți sunt prevăzute la articolele 377 și 379 din Codul de procedură civilă, iar cele pentru martori se regăsesc la articolele 336-338 din Codul de procedură civilă.

Atât părțile, cât și martorii au în principiu obligația de a depune un jurământ. În timp ce părțile nu pot fi obligate din punct de vedere juridic să depună un jurământ, martorii pot fi sancționați pentru refuzul ilegal de a depune un jurământ (articolele 325 și 326 din Codul de procedură civilă; pedepsele sunt aceleași ca în cazul refuzului de a depune mărturie și includ amenzi sau până la șase săptămâni de închisoare).

În conformitate cu articolul 288 alineatul (2) din Codul penal (StGB – Strafgesetzbuch), oferirea sau confirmarea unor probe false sub jurământ sau depunerea în alt mod în mod fals a unui jurământ prevăzut în legislația relevantă sunt pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între șase luni și cinci ani.

Furnizarea de probe false de către o parte la procedură care nu a depus un jurământ nu este considerată drept infracțiune pasibilă de pedeapsă. Cu toate acestea, un martor care nu a depus jurământ și care furnizează probe false poate fi condamnat la până la trei ani de închisoare [articolul 288 alineatul (1) din Codul penal).

În conformitate cu articolul XL din Legea introductivă la Codul de procedură civilă (EGZPO – Einführungsgesetz zur Zivilprozessordnung), la depunerea jurământului trebuie respectate dispozițiile Legii nr. 33 (Textul jurământului și alte formalități) din 3 mai 1868, Monitorul Oficial (RGBl.) (a se vedea https://alex.onb.ac.at/cgi-content/alex?aid=rgb&datum=18680004&seite=00000067).

În conformitate cu articolul 336 alineatul (1) și cu articolul 377 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care au fost condamnate anterior pentru declarații false, care nu depășesc vârsta de paisprezece ani sau care au o înțelegere limitată cu privire la natura și semnificația jurământului ca urmare a lipsei de maturitate sau din cauza unei retardări mentale nu sunt în măsură să depună jurământ și, prin urmare, nu pot fi puse sub jurământ.

Dispozițiile menționate anterior referitoare la audierea unui martor sau a unei părți sub jurământ nu pot fi aplicate în cauzele care intră sub incidența Legii privind procedurile necontencioase (articolul 35 din Legea privind procedurile necontencioase).

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

În toate locațiile care dispun de echipamente pentru videoconferințe deținute de Ministerul Justiției, un angajat este responsabil de întreținerea echipamentului pentru videoconferință. Persoana respectivă poate să opereze echipamentul pentru videoconferință și să facă ajustări minore în ceea ce privește setările. Toate echipamentele pentru videoconferință sunt conectate la o unitate centrală în cadrul departamentului informatic al Ministerului Federal al Justiției (BMJ – Bundesministerium für Justiz). De acolo, administratorii echipamentelor de tehnologia informației pot ajusta toate sistemele de videoconferință localizate în Austria.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Următoarele informații trebuie furnizate de instanța solicitantă:

• Adresa IP și/sau numărul ISDN, însoțit de prefix
• Numele, numărul de telefon și adresa de e-mail ale unui angajat din cadrul instanței solicitante care este responsabil cu aspectele tehnice ale echipamentelor de la distanță.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

În Polonia, probele pot fi obținute prin videoconferință, în conformitate cu articolele 12-14 și articolele 19-21 din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe) (reformare). Desfășurarea videoconferințelor este reglementată de Codul de procedură civilă (denumit în continuare „CPC”), și anume articolul 151 alineatul (2) și articolul 235 alineatul (2) din CPC, precum și de Regulamentul ministrului justiției din 11 martie 2024 privind echipamentele și resursele tehnice utilizate în clădirile instanțelor pentru obținerea de probe în timpul audierilor la distanță în cadrul procedurilor civile, metodele de utilizare a acestor tipuri de echipamente și resurse tehnice, precum și metoda de stocare, reproducere și copiere a înregistrărilor efectuate în timpul obținerii probelor (Monitorul Oficial 2024, punctul 357) și de Avizul ministrului justiției din 5 martie 2024 privind standardele tehnice pentru cerințele de programare și hardware necesare pentru participarea la audieri la distanță (Monitorul Oficial, Ministerul Justiției 2024, punctul 82).

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Legislația poloneză nu impune astfel de restricții: toți experții, toate părțile și toți martorii pot fi audiați prin videoconferință.

Instanța de judecată poate dispune ca probele să fie obținute de la distanță în contextul unei audieri la distanță, cu excepția cazului în care natura probelor împiedică acest lucru [articolul 235 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].

O parte se poate opune audierii unui martor în afara sălii de judecată în cadrul unei audieri la distanță, dar nu mai târziu de 7 zile de la data la care a fost informată cu privire la intenția de a obține probe în acest mod. În cazul în care o contestație este acceptată, instanța citează martorul pentru a se înfățișa personal în sala de judecată [articolul 263 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Legislația poloneză nu prevede norme restrictive speciale în ceea ce privește tipul de probe care pot fi obținute prin videoconferință, ci impune numai ca probele să nu fie de natură să împiedice acest lucru [articolul 235 alineatul (2) din CPC]. Într-adevăr, în practică, obținerea anumitor probe prin videoconferință (de exemplu, probele obținute prin inspecție vizuală) se poate dovedi imposibilă sau deosebit de dificilă. Aprecierea finală este lăsată la latitudinea instanței.

Președintele completului de judecată poate dispune organizarea unei ședințe publice cu ajutorul unor mijloace tehnice care să permită desfășurarea acesteia la distanță (audiere la distanță), cu condiția ca natura activităților care urmează să fie desfășurate în cadrul audierii să nu împiedice acest lucru și ca organizarea unei audieri la distanță să asigure protecția deplină a drepturilor procedurale ale părților și buna desfășurare a procedurilor. În acest caz, judecătorii și grefierul sunt prezenți în sala de judecată, iar celelalte persoane care participă la audiere nu trebuie să fie prezente în incinta instanței. Înregistrarea imaginii și a sunetului activităților procedurale care au loc în sala de judecată este trimisă la locul unde se află participanții la audiere care și-au declarat intenția de a participa de la distanță, precum și de la locul în care se află participanții respectivi până la clădirea instanței sesizate [articolul 151 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

În cazul în care audierea are loc prin videoconferință, persoana audiată și alte părți la procedură, care nu se află în sala de judecată, pot fi prezente în incinta unei alte instanțe sau într-un alt loc.

O persoană care participă la o ședință la distanță în afara incintei instanței este obligată să informeze instanța cu privire la locul în care se află și să depună toate eforturile pentru a se asigura că în locul respectiv condițiile sunt compatibile cu demnitatea instanței și nu o împiedică să îndeplinească actele procedurale la care participă. În cazul în care informațiile sunt refuzate sau comportamentul persoanei respective dă naștere unor îndoieli întemeiate cu privire la buna desfășurare a actelor de procedură la care aceasta participă de la distanță, instanța poate convoca persoana respectivă să se prezinte în persoană în sala de judecată.

La cererea președintelui completului de judecată, o persoană care participă la o ședință la distanță trebuie să furnizeze informații cu privire la locul în care se află și la persoanele care o însoțesc.

În cazul unei persoane private de libertate, la procedură participă, de asemenea, un reprezentant al administrației penitenciarului sau al centrului de detenție preventivă, reprezentantul persoanei, dacă este cazul, și un interpret, dacă este numit.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Ca regulă generală, procesele-verbale ale unei ședințe sunt întocmite fie cu ajutorul unui echipament de înregistrare audio, fie cu ajutorul unui echipament de înregistrare a imaginii și a sunetului. În acest caz, audierea prin videoconferință este, de asemenea, înregistrată din oficiu de către instanță. Cu toate acestea, în cazul în care procesul-verbal al unei ședințe este redactat numai în scris (de exemplu, în absența unor facilități adecvate în sala de judecată), procedurile ședinței, inclusiv cele care au loc prin videoconferință, nu sunt înregistrate și sunt consemnate în procesul-verbal. Totuși, în acest caz, este posibil ca o parte să înregistreze ședința utilizând un dispozitiv de înregistrare a sunetului (de exemplu, un telefon mobil cu funcție de dictafon). Consimțământul instanței nu este necesar, partea fiind obligată doar să informeze instanța cu privire la intenția sa de a înregistra sunetul.

Înregistrarea imaginii și a sunetului activităților procedurale care au loc în sala de judecată trebuie trimisă la locul unde se află participanții la audiere care și-au declarat intenția de a participa de la distanță, precum și de la locul în care se află participanții respectivi până la clădirea instanței sesizate.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) În cazul unei audieri în temeiul articolelor 12-14, regula este că audierea se desfășoară în limba polonă. Legislația poloneză nu prevede posibilitatea de a desfășura ședințe de judecată în fața unei instanțe poloneze într-o altă limbă decât limba polonă.

(b) În cazul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21, instanța solicitantă stabilește limba în care se desfășoară audierea. Totuși, în conformitate cu articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul 2020/1783, organismul central polonez poate impune condiția ca audierea să aibă loc în limba polonă sau ca o traducere în limba polonă să fie furnizată. Acest lucru este valabil, în special, în situația menționată la articolul 19 alineatul (4) paragraful al 2-lea din regulament, și anume în cazul în care o instanță poloneză este implicată în obținerea de probe în mod direct.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul unei audieri în conformitate cu articolele 12-14, instanța poloneză, în calitate de instanță solicitată, pune la dispoziție un interpret. Normele nu specifică locul unde ar trebui să se afle interpretul, cu excepția cazului în care persoana care solicită un interpret este privată de libertate (a se vedea punctul 4 de mai sus).

În cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din regulament, instanța solicitantă pune la dispoziție un interpret. De asemenea, instanța solicitantă decide locul în care trebuie să se afle interpretul în timpul audierii. În temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul 2020/1783, organismul central polonez poate impune condiția ca interpretul să se afle într-un anumit loc.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

(a) În cazul unei audieri în conformitate cu articolele 12-14, instanța poloneză, în calitate de instanță solicitată, notifică persoanei care urmează să fie audiată data și locul audierii prin comunicarea citației în conformitate cu legislația poloneză (în special articolele 131-147 din Codul de procedură civilă), în practică, cel mai adesea prin scrisoare recomandată. Notificarea trebuie făcută cu cel puțin șapte zile înainte de data prevăzută pentru ședință. În mod excepțional, acest termen poate fi redus la 3 zile (articolul 149 din Codul de procedură civilă). În practică, aceasta înseamnă că data audierii trebuie stabilită cu aproximativ o lună înainte. De asemenea, instanța poate informa persoana prin alte mijloace pe care le consideră ca fiind cele mai potrivite (de exemplu, prin telefon sau e-mail), dacă acest lucru este considerat necesar pentru a accelera judecarea cauzei. În temeiul articolului 149¹ din Codul de procedură civilă, instanța poate cita părțile, martorii, experții sau alte persoane în modul pe care îl consideră cel mai adecvat, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a accelera judecarea cauzei. Citația astfel efectuată are efectele prevăzute în Cod dacă este clar că a fost notificată destinatarului în termenele prevăzute la articolul 149 alineatul (2). Potrivit acestor dispoziții, o citație în instanță poate fi efectuată și altfel decât prin modalitățile de notificare sau comunicare a citației prevăzute la articolele 131-147 din CPC. Cu toate acestea, dispozițiile respective nu stabilesc aceste alte metode. Aceasta înseamnă că, pe lângă modalitățile legale de citare, instanța poate utiliza toate mijloacele posibile de citare, cum ar fi apelurile telefonice (inclusiv SMS-urile), fax, e-mail și altele.

(b) În cazul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21, obligația de a comunica data și locul audierii revine instanței solicitante, care aplică propria lege în această privință. În cazul în care organizarea audierii va necesita cooperarea cu o instanță poloneză (de exemplu, pentru a asigura participarea instanței la audiere sau chiar pentru a pune la dispoziție spațiile și facilitățile necesare pentru videoconferință), instanța solicitantă trebuie să țină seama de disponibilitatea echipamentelor și a personalului părții poloneze atunci când stabilește data audierii. Această disponibilitate variază considerabil și trebuie să fie determinată de la caz la caz.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

În conformitate cu normele prevăzute la articolul 22 din Regulamentul 2020/1783, instanțele poloneze solicită rambursarea cheltuielilor menționate în acesta, precum și un avans în raport cu cheltuielile privind raportul de expertiză. Polonia suportă orice alte cheltuieli legate de utilizarea videoconferinței.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Instanța solicitantă este obligată să informeze persoana care urmează să fie audiată că audierea poate avea loc numai în mod voluntar, fără a se recurge la măsuri coercitive. În cazul în care o instanță poloneză este implicată în obținerea de probe în mod direct, aceasta poate pretinde asigurarea că audierea are loc în mod voluntar [articolul 19 alineatul (2) și articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul 2020/1783].

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Instanța verifică identitatea unei persoane pe baza unui document care confirmă identitatea sau identitatea și cetățenia acesteia. Și anume: pentru un resortisant polonez, o carte de identitate sau un pașaport; pentru un străin, un pașaport, un document de călătorie sau un alt document valabil care să ateste identitatea sau identitatea și cetățenia acestuia. Audierea unui martor începe, de asemenea, cu întrebări referitoare la persoana sa și la relația sa cu părțile. Aceleași cerințe se aplică mutatis mutandis persoanelor care participă la o audiere desfășurată cu ajutorul mijloacelor tehnice care permit desfășurarea acesteia prin mijloace de comunicare la distanță în afara incintei instanței.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Pentru audierile efectuate în temeiul articolelor 19-21, în cazul în care instanța solicitantă informează organismul central polonez cu privire la intenția sa de a obține probe de la un martor sub jurământ, autoritatea centrală poate solicita textul jurământului. În cazul în care jurământul contravine principiilor de bază ale legislației poloneze, organismul central are dreptul de a refuza să aprobe audierea sau de a solicita să fie utilizat textul jurământului prevăzut în legislația poloneză.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

În cazul în care videoconferința are loc în incinta unei instanțe poloneze, a unui penitenciar polonez sau a unui centru polonez de detenție preventivă, aceste instituții furnizează servicii specializate de videoconferință. Datele de contact ale persoanei responsabile sunt comunicate instanței solicitante ca parte a măsurilor tehnice care precedă videoconferința.

Președintele completului de judecată poate dispune ca o persoană privată de libertate să participe la activități procedurale numai în contextul unei ședințe la distanță. În acest caz, participă la ședința la distanță un reprezentant al administrației penitenciarului sau al centrului de detenție preventivă, un reprezentant, dacă este cazul, și un interpret, dacă este numit. Această dispoziție se aplică mutatis mutandis persoanelor care fac obiectul unor proceduri terapeutice pe baza unor dispoziții separate [articolul 151 alineatul (4) din Codul de procedură civilă].

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

În general, nu sunt necesare astfel de informații suplimentare în temeiul legislației poloneze. În cazul în care sunt totuși necesare informații suplimentare (de exemplu, cu privire la măsurile tehnice asigurate de instanța poloneză), aceste informații trebuie redactate în limba polonă sau însoțite de o traducere în limba polonă. Videoconferințele (audierile la distanță) sunt autorizate, cu condiția ca natura activităților care urmează să fie desfășurate în cadrul audierii să nu împiedice acest lucru și ca organizarea unei audieri la distanță să asigure protecția deplină a drepturilor procedurale ale părților și buna desfășurare a procedurilor. În acest caz, judecătorii și grefierul sunt prezenți în sala de judecată, iar celelalte persoane care participă la audiere nu trebuie să fie prezente în incinta instanței.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

În conformitate cu legislația portugheză, judecătorul instanței solicitante trebuie să obțină probe de la persoanele audiate prin intermediul videoconferinței în mod direct, fără intervenția judecătorului instanței solicitate. Această regulă se aplică în cauzele interne în care are loc o audiere prin videoconferință. Aceeași procedură se aplică în cauzele transfrontaliere în care instanța din statul membru solicitant cere ca audierea să aibă loc prin videoconferință în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020.

În mod alternativ, în cauzele transfrontaliere, instanța din statul membru solicitant poate cere ca audierea să aibă loc prin videoconferință în temeiul articolelor 12-14 din regulamentul sus-citat.

Principalele norme procedurale naționale care reglementează obținerea de probe prin videoconferință de la experți, martori și părți sunt următoarele:

Experți

Experții din unități, laboratoare sau servicii oficiale sunt audiați prin teleconferință la locul lor de muncă [articolul 486 alineatul (2) din Codul de procedură civilă – Código de Processo Civil].

Martori

Martorii care locuiesc în afara districtului în care se află instanța sau completul de judecată pot fi audiați prin intermediul unor echipamente tehnologice care să permită comunicarea audio și vizuală, în timp real, de la sediile instanței, completului de judecată, primăriei sau parohiei înregistrate sau din alte clădiri publice din zona în care își au reședința (articolul 502 din Codul de procedură civilă).

La data ședinței de judecată, martorii se identifică în fața funcționarului judiciar al tribunalului, al instanței sau al serviciului public unde trebuie să depună mărturia, însă din acel moment audierea este desfășurată de către instanța care instrumentează cauza și de către reprezentanții ambelor părți, prin echipamente tehnice care permit comunicarea audio-vizuală în timp real, fără a fi nevoie de intervenția judecătorului instanței din locul unde este depusă mărturia.

Fără a aduce atingere dispozițiilor instrumentelor internaționale sau europene, martorii care au reședința în străinătate sunt audiați prin intermediul unor echipamente tehnologice care permit comunicarea audio și video în timp real, dacă mijloacele tehnologice necesare sunt disponibile la locul lor de reședință.

În ceea ce privește cauzele aflate pe rolul tribunalelor sau instanțelor din zonele metropolitane Lisabona și Porto, nu se efectuează audieri prin intermediul echipamentelor tehnice care permit comunicarea audio și video în timp real în cazul în care martorul își are reședința în zona metropolitană vizată.

Cu toate acestea, în cazul în care este imposibil sau extrem de dificil pentru persoana care trebuie să depună mărturie să se înfățișeze la o audiere în instanță în timp util, judecătorul poate decide, cu acordul părților, ca toate clarificările necesare pentru a lua o hotărâre corespunzătoare în cauza respectivă să fie oferite prin telefon sau prin alt mijloc de comunicare directă între instanță și martor, atât timp cât natura faptelor care urmează să fie cercetate sau clarificate este compatibilă cu procedura (articolul 520 din Codul de procedură civilă).

Părțile

Normele privind depunerea mărturiei prin teleconferință prevăzute la articolul 502 din Codul de procedură civilă se aplică părților cu reședința în afara districtului sau, în cazul regiunilor autonome, în afara insulei în cauză (articolul 456 din Codul de procedură civilă).

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu sunt prevăzute restricții specifice. Legislația portugheză permite audierea martorilor, a părților și a experților prin intermediul videoconferinței, astfel cum este prevăzut în normele juridice citate anterior.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

A se vedea răspunsul furnizat la întrebarea anterioară.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Regula generală este aceea că persoana trebuie să fie audiată prin videoconferință în instanță. Cu toate acestea, experții din cadrul serviciilor oficiale pot fi audiați prin videoconferință la locul lor de muncă. În mod excepțional, în condițiile prevăzute la articolul 520 din Codul de procedură civilă (menționate în răspunsul la întrebarea 1), instanța poate audia prin videoconferință o persoană care se află într-un alt loc decât în instanță.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, audierile prin videoconferință sunt înregistrate întotdeauna utilizând sistemul de înregistrare audio al instanței, în conformitate cu dispozițiile articolului 155 din Codul de procedură civilă portughez.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Atunci când Portugalia este statul membru solicitat, limba în care se desfășoară audierea va varia, în funcție de următoarele circumstanțe:

(a) În cazul în care cererile sunt formulate în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul (UE) 2020/1783, se folosește limba portugheză. În cazul în care trebuie audiați cetățeni străini, aceștia se pot adresa instanței într-o altă limbă, dacă nu vorbesc limba portugheză. În acest caz, instanța solicitantă trebuie să informeze instanța solicitată cu privire la acest fapt, astfel încât aceasta din urmă să poată solicita prezența unui interpret la instanța solicitată.

(b) În cazul în care cererile sunt formulate în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul (UE) 2020/1783, limba folosită este cea prevăzută în legislația națională a statului membru de care aparține instanța solicitantă. În cazul în care trebuie audiate persoane care nu vorbesc limba respectivă, instanța solicitantă poate, în conformitate cu legislația sa națională, să solicite prezența unui interpret la instanța solicitantă. În mod alternativ, instanța solicitantă poate cere instanței portugheze (solicitate) să solicite prezența unui interpret la instanța solicitată.

În oricare dintre cazurile menționate la literele (a) și (b) în care este necesară solicitarea prezenței unui interpret la instanța din statul membru solicitat, instanța solicitată va cere instanței din statul membru solicitant să plătească onorariul datorat interpretului, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/1783.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Aceste informații au fost deja furnizate în răspunsul la întrebarea 6.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În legislația portugheză, procedura aplicabilă procesului de audiere și de citare a unei persoane pentru a se înfățișa în instanță este prevăzută, în principal, la articolul 7 alineatul (3), articolul 172 alineatele (5) și (6), articolul 220, articolul 247 alineatul (2), articolul 251 alineatul (1) și articolele 417, 507, 508 și 603 din Codul de procedură civilă portughez.

În general, este responsabilitatea grefei instanței să comunice, din proprie inițiativă, martorilor, experților, părților și reprezentanților acestora momentul când aceștia trebuie să se înfățișeze în instanță în cadrul procedurilor judiciare în temeiul unui ordin judecătoresc. Mai precis, atunci când partea solicită audierea unui martor prin videoconferință, grefa instanței este responsabilă cu citarea martorului.

Notificările în scopul citării martorilor, a experților și a altor persoane conexe (de exemplu, un interpret sau un consilier tehnic) în instanță sunt trimise prin scrisoare recomandată și precizează data, locul și scopul înfățișării în instanță. Notificarea sau comunicarea se consideră efectuată chiar dacă destinatarul refuză să primească scrisoarea; distribuitorul serviciului poștal trebuie să păstreze o evidență în acest sens.

Notificările în scopul citării unei părți pentru a se înfățișa în cadrul procedurilor judiciare sau pentru a depune mărturie sunt trimise prin scrisoare recomandată și sunt adresate părții în cauză, precizând data, locul și scopul înfățișării în instanță. În acest caz, dacă partea a desemnat un avocat pledant, sau dacă aceasta este reprezentată simultan de un avocat pledant și de un avocat consultant, atât avocatul pledant, cât și avocatul consultant trebuie, de asemenea, să fie notificați.

Reprezentanții părților sunt notificați prin mijloace electronice, în temeiul articolului 25 din Ordinul ministerial de punere în aplicare (Portaria) nr. 280/2013 din 26 august 2013. Sistemul informatic certifică data la care a fost emisă notificarea.

Legea nu prevede în mod expres cu cât timp înainte de audiere trebuie efectuată notificarea sau comunicarea. În oricare dintre cazurile de mai sus, notificarea sau comunicarea se consideră efectuată în cea de a treia zi de la înregistrarea acesteia sau din momentul în care notificarea a fost emisă în format electronic. În cazul în care cea de a treia zi nu este o zi lucrătoare, notificarea sau comunicarea se consideră efectuată în prima zi lucrătoare care urmează. Prin urmare, este necesar, din motive practice, să se respecte cel puțin acest termen de notificare în legătură cu data audierii, astfel încât notificarea sau comunicarea să poată fi considerată ca fiind efectuată în mod corespunzător.

În cazuri urgente, martorii, experții, alte persoane conexe, părțile sau reprezentanții acestora pot fi citați (sau citațiile acestora pot fi anulate) prin telegramă, telefon sau alte mijloace de comunicare similare. Contactul telefonic este documentat întotdeauna la dosarul cauzei și este urmat de confirmarea în scris, sub o formă sau alta.

În cazul în care o persoană care ar fi trebuit să fie prezentă nu se înfățișează în instanță, persoana respectivă trebuie să își justifice absența în cadrul ședinței de judecată propriu-zise sau în termen de cinci zile (zile calendaristice, dar dacă ultima zi nu este o zi lucrătoare, termenul este prelungit până la următoarea zi lucrătoare).

Legislația portugheză prevede următoarele măsuri coercitive în caz de neprezentare. În cazul în care un martor nu se înfățișează în instanță, deși a fost citat în mod corespunzător, și nici nu și-a justificat absența în termenul legal, neprezentarea se pedepsește cu amendă și judecătorul poate dispune aducerea martorului în custodie. Aceste sancțiuni nu se aplică în cazul în care ședința de judecată este suspendată din alte motive decât neprezentarea martorului. În cazul în care un expert sau o altă persoană conexă nu se înfățișează în instanță, deși a fost notificată în mod corespunzător, și nici nu și-a justificat absența în termenul legal, aceasta se pedepsește cu amendă. În cazul în care una dintre părți nu se înfățișează în instanță, deși a fost notificată în mod corespunzător, și nici nu și-a justificat absența în termenul legal, aceasta se pedepsește cu amendă, iar refuzul său poate fi interpretat în mod liber de către instanță în scop probatoriu. În plus, în cazul în care instanța consideră că refuzul părții de a se prezenta face imposibilă îndeplinirea sarcinii probei, aceasta poate să inverseze sarcina probei.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Nu sunt percepute costuri pentru utilizarea videoconferințelor.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Atunci când o instanță portugheză este partea solicitantă în cadrul unei cereri formulate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2020/1783, aceasta trimite prin poștă o citație persoanei care urmează să fie audiată pentru a se înfățișa la instanța indicată din celălalt stat membru (solicitat), utilizând una dintre metodele menționate în răspunsul la întrebarea nr. 8, în funcție de caz. Această posibilitate de notificare prin poștă este prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 din 13 noiembrie 2007. Persoana care urmează să fie audiată este informată în citație că înfățișarea se face pe bază voluntară.

Atunci când instanța portugheză este partea solicitată, este responsabilitatea instanței solicitante să citeze persoanele care urmează să fie audiate și să le informeze că înfățișarea se face pe bază voluntară.

De comun acord între instanța solicitantă și cea solicitată, citarea persoanei care urmează să fie audiată, însoțită de informația că acest lucru se face pe bază voluntară poate fi efectuată de către instanța din statul membru solicitat. În practică, acest lucru poate fi realizat indiferent dacă instanța portugheză este partea solicitantă sau partea solicitată.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

La termenul stabilit pentru audiere, funcționarul judiciar verifică dacă persoana care urmează să fie audiată este prezentă și informează judecătorul care va efectua audierea sau instanța solicitantă în cazul în care aceasta din urmă efectuează audierea în mod direct.

În cazul în care audierea este efectuată de către un judecător portughez, din momentul în care procedurile au fost demarate și până când persoana începe să depună mărturia propriu-zisă, trebuie parcurse următoarele etape: (i) persoana care depune mărturie, martorul sau expertul depune un jurământ în fața judecătorului; (ii) judecătorul adresează întrebări preliminare pentru a identifica persoana care urmează să fie audiată.

Judecătorului îi revine sarcina de a efectua interogatoriul preliminar pentru a identifica persoana care urmează să fie audiată, solicitând numele, profesia, adresa, starea civilă și alte detalii pe care acesta le poate considera necesare în scopul identificării.

De asemenea, judecătorul întreabă persoana audiată dacă aceasta este rudă, prieten sau dușman al oricăreia dintre părți și dacă aceasta are un interes direct sau indirect în cauza respectivă, în vederea aprecierii credibilității mărturiei.

În cazul în care, în timpul interogatoriului preliminar, judecătorul stabilește că un martor este necorespunzător sau nu este persoana potrivită pentru a fi audiată, acesta nu îi va permite să depună mărturie. Un martor este necorespunzător în cazul în care, deși nu este împiedicat de o anomalie psihologică, este lipsit de capacitatea naturală (aptitudine fizică sau psihică) de a depune mărturie.

De asemenea, interogatoriul preliminar permite judecătorului să verifice următoarele cazuri în care, conform Codului de procedură civilă portughez, martorii sau părțile pot refuza să depună mărturie.

Următoarele persoane pot refuza să depună mărturie în calitate de martori (cu excepția acțiunilor menite să verifice nașterea sau moartea copiilor), în conformitate cu articolul 497 din Codul de procedură civilă:

1. rudele pe linie ascendentă în cauzele care implică descendenții acestora, părinții adoptivi în cauzele care implică copiii adoptați ai acestora și invers;
2. socrul sau soacra într-o cauză care implică ginerele sau nora acestora și invers;
3. soții sau foștii soți în cauzele care implică celălalt soț sau fostul soț/fosta soție;
4. orice persoană care coabitează sau care a locuit împreună, într-un mod similar cuplurilor căsătorite, cu oricare dintre părțile într-o cauză.

Judecătorul are obligația de a comunica persoanelor menționate la punctele de mai sus că au dreptul de a refuza să depună mărturie.

Persoanele care au obligația de a respecta secretul profesional, secrete în calitate de funcționari publici sau secrete de stat trebuie să fie scutite de la a depune mărturie în legătură cu faptele vizate de secretele respective. În astfel de cazuri, judecătorul va verifica legitimitatea motivului și, în cazul în care consideră necesar, va elibera persoanele respective de obligația de a păstra secretul.

Părțile pot depune mărturie numai în legătură cu fapte personale. În cadrul unei acțiuni civile, nu este admisibil ca mărturia unei părți să se axeze pe acte de natură penală sau culpabile cu privire la care partea are calitatea de pârât într-o cauză penală.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În temeiul legislației portugheze:

• Înainte de obținerea de probe, judecătorul atrage atenția persoanei supuse audierii asupra importanței morale a jurământului pe care aceasta urmează să îl depună, asupra obligației de a respecta adevărul și asupra sancțiunilor pentru fals în declarații.
• În continuare, judecătorul cere martorului să depună următorul jurământ: „Jur pe onoarea mea că voi spune tot adevărul și numai adevărul.”
• Refuzul de a depune jurământul este echivalent cu refuzul de a depune mărturie; ambele sunt pasibile de pedeapsă pentru sfidarea instanței, cu excepția cazurilor în care refuzul este justificat, dacă judecătorul acuză persoana în consecință.

În cazul în care o instanță dintr-un alt stat membru obține probe în mod direct din Portugalia prin videoconferință în conformitate cu articolele 19-21 din Regulamentul (UE) 2020/1783, instanța din statul membru solicitant trebuie să informeze instanța portugheză (solicitată) cu privire la următoarele date de identificare ale persoanei care va depune mărturie: numele, profesia, adresa, starea civilă și alte detalii pe care le consideră necesare pentru identificarea sa; calitatea în care persoana va fi audiată (de exemplu, în calitate de parte, martor, expert, consultant tehnic), limba vorbită de persoana respectivă și dacă este necesar să se solicite prezența unui interpret la instanța solicitată.

Aceste informații sunt necesare pentru ca instanța portugheză (solicitată) să poată, pe de o parte, să ia măsurile necesare pentru a solicita un interpret și, pe de altă parte, să verifice prezența persoanei care urmează să fie audiată la termenul stabilit pentru videoconferință.

Cu toate acestea, întrucât judecătorul portughez nu intervine în cadrul procedurii, jurământul trebuie depus prin videoconferință în fața judecătorului instanței din statul membru solicitant. Același lucru este valabil, de asemenea, în ceea ce privește interogatoriul preliminar, în cazul în care aceasta are loc, precum și în ceea ce privește aspectele legate de caracterul corespunzător al martorilor, refuzul acestora de a depune mărturie sau scutirea martorilor de la a depune mărturie, care sunt abordate sub autoritatea judecătorului de la instanța solicitantă, în conformitate cu dreptul procedural civil din statul membru solicitant, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2020/1783.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Instanța solicitantă și instanța solicitată (după ce aceasta din urmă a fost identificată de către autoritatea centrală) ar trebui să stabilească un contact direct între ele pentru a programa o videoconferință și ar trebui, de asemenea, să stabilească o dată pentru efectuarea unui test preliminar.

Din motive practice, ori de câte ori este posibil, este preferabil ca testul să fie efectuat înaintea notificării martorului; în acest scop, data testului ar trebui să fie programată cu suficient timp în avans pentru a permite notificarea în timp util a martorului.

În ziua testului și în ziua audierii prin videoconferință, un tehnician IT, un tehnician de telecomunicații sau un funcționar judiciar care deține cunoștințe adecvate ar trebui să fie prezent în fiecare dintre cele două instanțe.

În Portugalia, Institutul de gestiune financiară și infrastructură judiciară (Instituto de Gestão Financeira e Estruturas da Justiça sau „IGFEJ”) are o echipă specializată disponibilă pentru realizarea videoconferințelor în instanțe.

Din motive organizatorice, ori de câte ori este posibil, IGFEJ ar trebui să fie informat cu privire la data testului și a audierii cu trei zile în prealabil. Acest lucru permite IGFEJ să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile tehnice necesare pentru realizarea videoconferințelor, să intervină imediat în cazul oricăror dificultăți de comunicare între cele două instanțe și să monitorizeze testele prealabile videoconferințelor.

Programarea unei videoconferințe în alt stat membru la cererea unei instanțe portugheze

Instanța portugheză (solicitantă) trebuie mai întâi să solicite IGFEJ să asigure condițiile tehnice necesare pentru realizarea unei videoconferințe, să intervină pentru a depăși orice dificultăți de comunicare între instanțe și să monitorizeze testele prealabile videoconferințelor.

Pentru a depăși dificultățile tehnice, instanța portugheză solicită instanței din statul membru solicitat să numească, de asemenea, o persoană responsabilă în cadrul serviciului său de videoconferință care să monitorizeze testul și/sau care să ofere asistența tehnică necesară în colaborare cu tehnicienii portughezi.

În cazul în care instanțele portugheze sunt părți solicitante, acestea recurg frecvent la asistență din partea punctului de contact din Portugalia al Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, care ia legătura cu instanțele solicitate în mod direct în vederea programării testului și a videoconferinței. În cazul în care îi sunt aduse la cunoștință dificultăți tehnice, punctul de contact ia legătura în mod direct cu echipele responsabile pentru realizarea videoconferinței din fiecare stat membru în cauză, solicitând conexiunile, informațiile sau ajustările tehnice necesare și informând instanțele implicate în consecință. Acest lucru permite depășirea barierei lingvistice și realizarea cu succes a videoconferinței.

Programarea unei videoconferințe într-o instanță portugheză la cererea unui alt stat membru

În Portugalia, Direcția Generală Administrarea Justiției (Direcção-Geral da Administração da Justiça sau DGAJ) este autoritatea centrală responsabilă cu primirea și acceptarea cererilor din partea unui alt stat membru formulate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2020/1783. După ce cererea a fost acceptată, DGAJ indică instanței din statul membru solicitant instanța portugheză (solicitată) unde va avea loc videoconferința. Odată realizat acest lucru, instanța solicitantă și instanța solicitată trebuie să convină între ele în mod direct datele de efectuare, în primul rând, a testului și, ulterior, a audierii prin intermediul videoconferinței.

DGAJ, în calitate de autoritate centrală, facilitează contactul direct între instanța solicitantă și cea solicitată, precum și contactul cu echipa de sprijin pentru realizarea videoconferințelor din cadrul IGFEJ pentru a depăși orice dificultăți tehnice. În plus, punctul de contact din Portugalia al Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială poate facilita, de asemenea, contactele necesare, în cazul în care i se solicită să facă acest lucru.

Prin contacte directe, instanțele rezervă sala de videoconferință și desemnează personalul responsabil să stabilească conexiunile tehnice și să monitorizeze videoconferința în cadrul instanței solicitante și, respectiv, al celei solicitate. În Portugalia, ca regulă generală, se alege un funcționar judiciar care deține cunoștințe adecvate, de preferință însoțit de tehnicianul IT al instanței portugheze.

În cazul în care videoconferința este efectuată prin intermediul protocolului internet (IP), aceasta trebuie în mod obligatoriu să fie realizată din Portugalia. În acest scop, instanța portugheză solicită IGFEJ în avans să creeze o conexiune externă.

În cazul în care videoconferința este efectuată printr-o linie de telefon (ISDN), legătura cu instanțele portugheze poate fi inițiată din instanțe din alte state membre.

Ori de câte ori există dificultăți tehnice, tehnicianul IT al instanței portugheze sau un tehnician IGFEJ poate oferi asistența necesară.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Atunci când formulează o cerere de videoconferință, instanța solicitantă ar trebui să indice în câmpul 12 din formularul L că dorește să obțină probe prin utilizarea tehnologiei de comunicare prevăzute în formularul N, ambele anexate la Regulamentul (UE) 2020/1783. La rândul său, formularul N trebuie completat cu:

1. Detaliile tehnice ale echipamentului de videoconferință utilizat de către instanța solicitantă, și anume:

• Protocolul de comunicare utilizat (de exemplu, H.323, H.320)
• Protocoalele video (de exemplu, H.261, H.263 și H.264)
• Protocoalele audio (de exemplu, G.711a, G.711u, G.722, G.729)
• Protocolul de schimb de conținut, dacă este necesar [de exemplu, H.239 sau BFCP (SIP)]
• Securitate: H.235 și criptarea care poate fi utilizată
• Lărgimea de bandă maximă suportată
• Echipamente de sine stătătoare, MCU sau gateway
• În cazul echipamentelor MCU sau gateway, dacă acestea au IVR.

2. Datele de conectare ISDN și/sau IP public ale instanței.

În ceea ce privește datele de comunicare utilizate pentru videoconferințe, acestea sunt următoarele:

Protocolul de comunicare utilizat: H.323

Securitate: H.235 AES

Lărgimea de bandă maximă suportată: 256kbps

3. Cerere pentru programarea unui test de realizare a unei videoconferințe înainte de depunerea mărturiei.

4. Numele și datele de contact direct (număr de telefon, număr de fax și adresă de e-mail) ale persoanei care va oferi sprijin pentru realizarea videoconferinței (de preferință un funcționar judiciar împreună cu un tehnician IT sau de telecomunicații care oferă sprijin pentru instanța respectivă).

5. Pentru a depăși constrângerile rezultate din configurarea rețelei și a firewall-ului, echipamentele instalate în instanțe permit, ca alternativă la conexiunile prin IP sau ISDN, utilizarea unor platforme precum Webex, Zoom, Teams sau Skype pentru realizarea de conexiuni în videoconferință.

În acest caz, instanțele implicate în videoconferințe ar trebui să ajungă la un acord prealabil cu privire la platforma care va fi utilizată, întrucât un funcționar al instanței din Portugalia trebuie să solicite mai întâi tehnicianului IT local să instaleze software-ul necesar pentru echipamentele care urmează să fie utilizate pentru videoconferințe.

În orice caz, ar trebui să fie întotdeauna solicitat în prealabil un test al legăturii, pentru a evalua necesitatea unei eventuale intervenții tehnice.

Link-uri relevante

Codul de procedură civilă

Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului european și al Consiliului din 25 noiembrie 2020

Declinarea responsabilității

Informațiile conținute în prezentul formular nu sunt obligatorii pentru punctul de contact al Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială, instanțele judecătorești sau alte entități și autorități. De asemenea, acestea nu elimină necesitatea de a consulta textele juridice aplicabile. Informațiile sunt supuse actualizării regulate și caracterului evolutiv al jurisprudenței.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Legislația slovacă nu conține norme specifice care să permită obținerea de probe cu participarea instanței din statul membru solicitant, însă nu există dispoziții care să împiedice acest lucru. Conform normelor procedurale, o instanță obține probele în cadrul unei ședințe de judecată și, în măsura posibilului, în afara ședințelor de judecată [articolul 188 din Codul de procedură civilă (Civilný sporový poriadok)]. Cu acordul părților, instanța poate organiza o audiere prin videoconferință sau prin intermediul altor tehnologii ale comunicațiilor. (articolul 175 din Codul de procedură civilă). În principiu, părțile au dreptul de a fi prezente în cursul procedurii privind obținerea de probe.

Nu există proceduri specifice pentru obținerea de probe prin videoconferință (cu excepția celor descrise mai sus). Prin urmare, se aplică numai Regulamentul privind obținerea de probe (Nariadenie o výkone dôkazu), Codul de procedură civilă și Normele administrative și procedurale pentru instanțe (Spravovací a kancelársky poriadok pre súdy) [în 2015, Decretul nr. 543 al Ministerului Justiției al Slovaciei din 11 noiembrie 2005 privind normele administrative și procedurale pentru instanțele districtuale (okresné súdy), instanțele regionale (krajské súdy), instanța specială (Špeciálny súd) și instanțele militare (vojenské súdy)].

Toate celelalte chestiuni trebuie soluționate de comun acord între instanțele în cauză, cu ajutorul RJE.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În legislația slovacă nu există restricții cu privire la tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință. În temeiul articolului 187 din Codul de procedură civilă, orice element care poate contribui la clarificarea corespunzătoare a cauzei și care a fost obținut în mod legal poate servi drept probă. Părțile, martorii și experții pot fi audiați cu precădere.

Conform articolului 203 din Codul de procedură civilă, obținerea probelor trebuie efectuată astfel încât să respecte obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor clasificate.

În conformitate cu articolul 38 din Codul de procedură civilă, în cazul în care o parte la procedură este un minor, instanța ține seama de opinia acestuia. Instanța poate obține opinia minorului prin intermediul reprezentantului său legal sau al autorității competente în materie de protecție socială a copiilor și de tutelă socială sau prin audierea minorului, chiar și în absența părinților săi. Restricțiile specifice ar depinde în mod clar de vârsta și de amturitatea copilului, precum și de metoda aleasă de instanță pentru a-l audia.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Niciuna, cu excepția restricțiilor legate de însăși natura probelor (imposibilitatea de a efectua o percheziție a spațiilor prin videoconferință etc.).

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

De obicei, probele sunt obținute în cadrul unei ședințe de judecată (articolul 188 din Codul de procedură civilă), iar ședințele au loc, de regulă, în clădirea tribunalului (articolul 25 coroborat cu articolul 35 din Normele administrative și procedurale pentru instanțe). Din motive tehnice, ar fi dificil să se organizeze audierea unei persoane în altă parte.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Echipamentul de videoconferință permite, de asemenea, înregistrarea videoconferinței care a avut loc. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 175 din Codul de procedură civilă, o audiere nu poate avea loc prin videoconferință decât cu acordul părților. Acest tip de înregistrare audio este stocată pe un suport de date, care este inclus în dosarul cauzei.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Această întrebare nu face obiectul unei reglementări specifice în ceea ce privește obținerea de probe în străinătate sau prin videoconferință. Dacă sunt efectuate în temeiul articolelor 12-14, conform normelor generale, audierile din instanțele din Slovacia se derulează întotdeauna în limba oficială, iar, dacă este necesar, se pune la dispoziție un interpret.

Dacă o instanță recurge la obținerea probelor în mod direct în temeiul articolelor 19 și 20, aceasta procedează în propria sa limbă.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul în care audierea se desfășoară prin videoconferință în conformitate cu articolele 12­14 și este necesar să se recurgă la un interpret (de exemplu, o instanță care audiază un cetățean francez care locuiește în Republica Slovacă), instanța slovacă va pune la dispoziție un interpret, dar va solicita rambursarea onorariului aferent din partea instanței solicitante în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din regulament. În cazul în care audierea are loc prin videoconferință în conformitate cu articolul 19, autoritatea centrală convine asupra termenilor și condițiilor cu instanța solicitantă și îi propune acesteia din urmă să pună la dispoziție un interpret, dacă este necesar. Interpreții cu sediul în Slovacia pot figăsiți pe site-ul web al Ministerului Justiției din Republica Slovacă.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

Legislația slovacă nu conține dispoziții specifice care să reglementeze aceste aspecte. Se aplică normele generale privind desfășurarea audierilor și citarea martorilor și a părților. De obicei, instanța procedează la obținerea de probe în cadrul unei ședințe de judecată (articolul 188 din Codul de procedură civilă), iar citația de a participa la o ședință de judecată trebuie notificată sau comunicată cu suficient timp înainte pentru a concede perioada legală pentru pregătirea în vederea participării la o ședință de judecată. Cerințele referitoare la citațiile de înfățișare sunt reglementate de articolul 46 alineatul (3) din Normele administrative și procedurale pentru instanțe. Citația trebuie notificată sau comunicată „de regulă cu cel puțin cinci zile înainte de data la care trebuie să aibă loc audierea” [articolul 178 alineatul (2) din Codul de procedură civilă].

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Instanțele slovace nu aplică taxe pentru videoconferințe.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Legislația slovacă nu conține dispoziții specifice care să reglementeze aceste aspecte. Ca regulă generală, la începutul audierii, instanța trebuie să informeze persoana cu privire la drepturile și obligațiile sale procedurale, cu excepția cazului în care persoana este reprezentată de un avocat sau a cazului în care partea într-un litigiu este statul, o autoritate de stat sau o persoană juridică reprezentată de o persoană cu pregătire în domeniul juridic (articolul 160 din Codul de procedură civilă).

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Legislația slovacă nu conține dispoziții specifice care să reglementeze aceste aspecte referitoare la videoconferințe. Procedura specifică va fi stabilită printr-un acord ad-hoc între instanțele vizate. Dispozițiile generale privind verificarea identității persoanei ce urmează să fie audiată (articolul 200 din Codul de procedură civilă) se aplică în mod incontestabil. [Instanța] verifică datele din cartea de identitate sau din pașaport. La începutul unei audieri, trebuie stabilită identitatea martorului, precum și orice circumstanțe care ar putea afecta credibilitatea acestuia (legături de rudenie etc.).

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Legislația slovacă conține dispoziții specifice care reglementează aceste aspecte numai pentru procedurile penale, nu și pentru procedurile civile.

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 196 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, instanțele informează martorii la începutul fiecărei audieri cu privire la importanța declarațiilor lor, la drepturile și obligațiile lor (să spună adevărul și să nu ascundă nimic), precum și cu privire la consecințele penale ale unei mărturii mincinoase.

În cazul în care instanța solicitantă cere audierea unui martor, a unui expert sau a unei părți sub jurământ în conformitate cu legislația națională în vigoare, această procedură nu este considerată a fi contrară ordinii publice slovace (ordre public). Textul jurământului poate fi găsit în Legea privind dreptul internațional privat și procedural (articolul 58b din Legea nr. 97/1963).

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Toate instanțele slovace dispun de un administrator care poate fi contactat pentru a planifica testarea conexiunii video în ziua audierii etc. Administratorul este format astfel încât să poată pune în funcțiune echipamentele de videoconferință. În cazul apariției unor probleme, administratorul poate contacta tehnicianul instanței și poate prevedea prezența acestuia în ziua audierii.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Este vorba de informațiile tehnice care sunt necesare pentru stabilirea unei conexiuni cu echipamentul instanței solicitante și, după caz, de informații privind interpretul.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Ambele proceduri sunt posibile. Orice cerere ar trebui să indice în mod clar la ce procedură se referă instanța solicitantă.

Atunci când se formulează o cerere în temeiul articolelor 12-14 din regulament, în cadrul ședinței de judecată se aplică dispozițiile Codului de procedură judiciară privind obținerea de probe.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu există astfel de restricții în materie civilă și comercială. Martorii, experții și părțile pot fi audiate prin videoconferință.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu, nu există nicio restricție în acest sens.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Nu.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Înregistrarea unei ședințe prin videoconferință nu este interzisă, însă nu toate instanțele dispun de echipamentul necesar în acest sens. Întrebarea referitoare la acest aspect ar trebui să fie pusă în mod specific în momentul depunerii cererii.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Atunci când se formulează o cerere în conformitate cu articolele 12-14, ședința de judecată are loc în limba finlandeză sau suedeză. În cazul obținerii directe de probe în temeiul articolelor 19-21, instanța solicitantă alege limba care urmează să fie utilizată.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

În cazul în care se formulează o cerere în temeiul articolelor 12-14, organizarea ședinței și prezența unor interpreți pot fi convenite între instanța solicitantă și cea solicitată. Atunci când se formulează o cerere în temeiul articolelor 19-21, instanța solicitantă este ea însăși responsabilă de recrutarea și trimiterea interpreților.

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

În cazul în care cererile sunt formulate în temeiul articolelor 12-14, instanța solicitată trebuie să trimită persoanei în cauză o citație scrisă în vederea înfățișării la o ședință de judecată. Ar fi de preferat să se acorde o perioadă minimă de două până la trei săptămâni de la data notificării până la data ședinței de judecată. Atunci când se formulează o cerere în temeiul articolelor 19-21, instanța solicitantă este responsabilă de notificarea sau comunicarea actelor și de organizarea ședinței de judecată.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Atunci când o persoană este audiată în conformitate cu articolele 12-14 din regulament într-o instanță care dispune de echipamente video, utilizarea videoconferinței nu implică, în mod normal, costuri distincte. În schimb, atunci când o persoană este audiată în conformitate cu articolele 19-21 în afara unei instanțe, costurile aferente serviciului de videoconferință trebuie să fie suportate de instanța solicitantă.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

În temeiul articolului 19 alineatul (2), instanța solicitantă trebuie să informeze persoana în cauză că obținerea de probe în cadrul ședinței de judecată este efectuată pe bază voluntară.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Atunci când se formulează o cerere în temeiul articolelor 12-14, instanța solicitată trebuie să stabilească identitatea persoanei care urmează să fie audiată și să o verifice, după caz, pe baza documentului de identitate sau a pașaportului acesteia. Atunci când se formulează o cerere în temeiul articolelor 19-21, responsabilitatea de a verifica identitatea persoanei care urmează să fie audiată îi revine instanței solicitante.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Nu se aplică cerințe specifice privind depunerea jurământului în cadrul obținerii directe de probe în temeiul articolelor 19-21. Jurământul se depune în conformitate cu legislația instanței care audiază martorul.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Instanța solicitată trebuie să desemneze o persoană de contact în acest scop.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

- Instanța solicitantă ar trebui să desemneze o persoană de contact atât pentru aspectele tehnice, cât și pentru chestiunile (juridice) specifice.

- Cererea ar trebui să specifice coordonatele persoanei de contact (e-mail și/sau număr de telefon) pentru ca aceasta să poată fi, de asemenea, contactată în timpul audierii, de exemplu în cazul unor probleme legate de conexiunea video.

În cazul în care există o diferență de fus orar între cele două țări, cererea ar trebui să precizeze dacă ora indicată pentru ședința de judecată corespunde orei din statul solicitant sau celei din statul solicitat.

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da, probele pot fi obținute prin videoconferință, fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru.

Articolul 5 din Legea (2003:493) referitor la Regulamentul UE privind obținerea de probe în materie civilă sau comercială (denumit în continuare „Regulamentul privind obținerea de probe”) prevede că obținerea de probe trebuie efectuată de către judecătorie și că, dacă obținerea de probe nu a avut loc în cadrul ședinței de judecată principale, trebuie să se aplice dispozițiile Codului de procedură judiciară privind obținerea de probe (capitolul 35, articolele 8-11 din cod), cu excepția cazului în care regulamentul prevede altfel.

Ar trebui remarcat faptul că, în cazurile în care Regulamentul privind obținerea de probe nu este aplicabil, dispozițiile relevante sunt cuprinse în alte acte, de exemplu în Legea (1946:816) privind obținerea de probe pentru o instanță străină.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Orice parte care urmează să fie audiată într-o cauză poate fi audiată prin videoconferință.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?

Nu au fost impuse restricții speciale.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Obținerea de probe este efectuată de judecătorii. Altfel, nu au fost impuse restricții speciale.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, este permisă, iar echipamentele sunt disponibile.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) Audierea trebuie să se desfășoare în limba suedeză, dar instanța poate apela la un interpret.

(b) Acest lucru depinde de normele statului solicitant.

7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

(a) Pentru audierile care au loc în Suedia, instanța suedeză este cea care decide dacă este necesar să se recurgă la serviciile unui interpret și, în caz afirmativ, precizează modalitățile aferente.

(b) Dacă este necesar, instanța solicitantă poate cere asistență din partea Birourilor guvernamentale, care reprezintă organismul central în temeiul Regulamentului privind obținerea de probe, pentru găsirea unui interpret. Birourile guvernamentale și instanța solicitantă pot conveni asupra modalității de participare a interpretului la audiere [articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul privind obținerea de probe].

8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?

(a) Instanța de executare adresează o citație persoanei care urmează să fie audiată. Citația trebuie să precizeze ora și locul în care are loc audierea. Chiar dacă nu există cerințe legale cu privire la termenul care trebuie acordat pentru stabilirea datei audierii, persoanei citate trebuie să i se acorde suficient timp („preaviz rezonabil”) pentru a se conforma citației de înfățișare.

(b) Acest lucru depinde de normele statului solicitant.

9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?

Dacă instanța suedeză solicită acest lucru, instanța solicitantă trebuie să suporte costurile aferente experților și interpreților, costurile aferente cererii de executare în conformitate cu o procedură specială, precum și costul aferent tehnologiei comunicațiilor utilizate, cum ar fi videoconferințele și teleconferințele [a se vedea articolul 22 alineatul (2) și articolul 12 alineatul (3) și alineatul (4) din Regulamentul privind obținerea de probe].

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Este de competența instanței solicitante să informeze persoana în cauză că, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul privind obținerea de probe, audierea se va derula în mod voluntar.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În această privință, nu există o procedură de verificare a identității reglementată în mod specific.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?

Ca regulă generală, se aplică normele naționale privind jurământul și nu au fost stabilite condiții specifice, nici cerințe de informare specifice pentru aplicarea articolului 19.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?

Toate instanțele trebuie să dispună de personal competent, capabil să utilizeze echipemantele de videoconferință.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

În mod normal, nu sunt necesare informații suplimentare.